Casa Diamantopol este una dintre clădire incluse în lista monumentelor istorice a județului Dolj, fiind construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.
Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul „kral” (rege, crai).
Perioada 1880 – 1906 din istoria orașului, este denumită Craiova Felix. Aceasta avea să fie perioada cea mai înfloritoare de până atunci, cucerirea independenței naționale, împroprietăririle cu pământ, construcția căii ferate Craiova – București, dezvoltarea industriei și vieții cultural-artistice aveau să transforme orașul.
Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova – cu cei peste 40.000 de locuitori – era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcarii, textile, materiale de construcții, industria alimentară etc.
În anul 1900, Craiova deținea 924 de firme cu un caracter industrial (dintre care 20 aparțineau industriei mari). Se afirmă și comerțul bancar, la începutul secolului al XX-lea existând deja 6 banci și 2 case de schimb valutar.
În 1887, la Teatrul Theodorini, se aprind primele becuri electrice. La 26 octombrie 1896 intră în funcțiune uzina electrică a Craiovei (cu echipamente AEG – Allgemeine Elekticitats-Gesellschaft), având o putere instalată de 310 cai-putere și care alimenta 365 de lămpi de pe 39 de străzi într-o rețea de 30 de kilometri. Craiova a fost primul oraș al României alimentat cu curent electric pe baza de motoare cu combustie internă.
În această perioadă aveau să fie construite Palatele Vorvorenilor și Jean Mihail. Tot în această perioadă (1890 ) este proiectat fostul Palat de Justiție (astăzi sediul central al Universității) de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată în 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 în vatra veche a orașului. A fost inaugurat, după planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy, parcul Romanescu (denumit inițial Parcul Bibescu) unul dintre cele mai mari parcuri urbane europene. Au fost înființate Grădina Botanică și parcul pădure Terasa Jiului. S-a reușit și refacerea parcului „Mihai Bravu” (lîngă actualul sediu al facultății de agronomie). Clădirea Colegiului National Carol I a fost construită între anii 1895-1896 dupa planurile arhitectului Toma Dobrescu. Complexul Minerva a fost construit între anii 1898-1903. Toate fac parte și azi din patrimoniul cultural al orașului.
