Cula Călățeanu este construită la începutul sec. XIX de către boierul Călețeanu care era stegar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1780-1821). Este amplasată într-o poziție dominantă și strategică, lângă locul unde se află castrul roman Acidava.
Cula avea ca element de apărare un zid de incintă, care este bine păstrat pe laturile de nord și vest, unde se află și intrarea în formă de arc, construită din zidărie. La interior cula are o desfășurare în plan dreptunghiular, cu o pivniță mare boltită. La nivelul al doilea se află o terasă, la fel cum și la alt treilea nivel se află o terasă cu verandă, cu câte trei coloane cilindrice și arce pe fiecare latură, ce îi oferă o imagine deosebită față de sobrietatea altor edificii de același fel.
Ulterior cula a devenit proprietatea familiei boieroaicei Miteasca. Femeia nu a avut niciodată copiii şi nimeni nu mai ştie nimic de ea, după ce în 1947 a fost expropriată, apoi arestată. În casă a funcţioant o perioadă IAS-ul din oraş. Proprietatea boieroaicei a fost revendicată de o familie din Craiova, dar toate cele 300 de hectare de teren arabil şi cele 150 de hectare de pădure au fost vândute ulterior. Acum nu se ştie cine este proprietarul casei.
Legendele zonei spun că proprietatea ar fi bântuită de spiritul boieroaicei Miteasca.
Satu este men­ţionat în statisticile şi catagrafiile de la începutul secolului al XIX-lea (1814,1831, 1832, 1838), în nomenclatorul adminis­trativ din anul 1861.
Lângă localitatea Enoşeşti, pe un promontoriu care se profila din terasa dreaptă a Oltului, a fost construit castrul roman de la Acidava. Fortificaţia romană, situată pe drumul Romula-Rusi-dava, menţionată şi în Tabula Peutingeriana, a luat numele de la o aşezare geto-dacică situată în apropiere. Săpăturile arheologice desfăşurate între anii 1975 – 1978 au arătat că, prima fortificaţie, reprezentată de un castru de pământ, a fost construită imediat după cucerirea romană, ea fiind apoi transformată într-un castru cu zid de cărămidă, a cărui grosime varia între 1,80 – 1,90 m şi care avea o formă pătrată, cu latura de aproximativ 60 m. Acesta pare să fi fost construit de Cohors I Flavia Comma-genorum. La vest de fortificaţie se află o întinsă aşezare civilă, menţionată încă din secolul al XlX-lea de Tocilescu ca având formă poligonală, cu latura de 100 m, fiind întărită cu şanţ şi val de apărare. În 1913 a fost descoperit un tezaur de 152 denari eşalonaţi de la Domiţian la Caracalla. Din săpăturile arheologice, dar şi din descoperiri întâmplătoare, provin mai multe rhonede de la Traian, Faustina I, Lucilla, Septimius Severus, Severus Alexander (emise la Nicaea), precum şi de la Con­stantin cel Mare şi Constantin II. Ultimele, datate între 330 – 335, atestă o locuire şi după părăsirea Daciei.