Gradiște este situată la 1,5 km vest de orașul Vratsa. Situl arheologic este situat la nord de drumul spre satul Zgorigrad și râul Leva, care formează în masivul de rocă Cheile Vratsata. Excavații a început în 2010 la 14 iunie și s-au încheiat la 15 decembrie. Durata studiului a fost determinată de faptul că, în cetatea antică și medievală a fost descoperita biserica creștină timpurie cu un plan bazilical și dimensiuni considerabile. Ea a avut nevoie să fie complet investigată. Templul este construit din calcar bine cioplit gri si gresie roșie si travertin lipite cu pastă de ciment alb. Lungimea bisericii este de aproximativ 20 de metri în partea de vest și de nord iar fundațiile sunt afectate de construcție medievală mai târziu. Din peretele sudic al templului se păstrează doar fundația, datorită deplasării mari și a eroziunii terenului. Grosimea peretelui este de 1.25-1.26 m. Spatiul de altar este format în interiorul absidei semicirculare, al cărui diametru este de aproximative 4,5 metri. În afara absidei mai este și petstenna, păstrată la o înălțime de 1,5 m extern și persoana care a tencuit a lăsat cu scop decorativ îmbinări de mortar groase. Partea principală a bisericii, numită navă, are o lățime de aproximativ șase metri, cu o lungime de 6,35 m, fără absidă.
Au fost descoperite materiale arheologice – monede din vremea domniei imparatului Iustinian I (527-565), articole de îmbrăcăminte, articole de toaletă și bijuterii (pini de bronz de păr cu cap poligonal, o amuletă triunghiulară de bronz purtată la gât și folosită ca un sigiliu cu imaginea incizată de cerb, etc.), produsele ceramice fac plauzibilă ideea că biserica a fost construită în sec. VI. Acest lucru confirmă încă o dată că urmare a unui studiu de patru ani că credința în perioada bizantină timpurie în Gradiște a dus la realizarea de multe construcții semnificative. Sub fundațiile bisericii creștine timpurii, au fost descoperite trei monede de bronz identice. Pe o parte este descrisă zeița Victoria, cu o coroană de lauri și inscripția VIC / AVG. Pe verso se prezintă trei steaguri Legionare având de jur împrejur semnele: COHOR / Prae / Fil. Monedele sunt din orașul Filipi, Macedonia. Imaginea conducătorului lipsește, dar sunt turnate în vremea împăraților Augustus (27-14 î.Hr.), Claudius (AD 41-54). A fost găsită o monedă similară în timpul studiului arheologic din 2009 dar și în 1898 în regiunea vecină Voivodina dol au fost găsite matrițe de fier pentru baterea de monede de argint (denari), din timpul lui Augustus. Aceasta poate fi datată exact în anul 15 î.Hr.. Descoperirea de monede din Filipi și ștampila din timpul lui Augustus, în zona așezării tracice în Gradiște, a rămas mărturie despre ultima perioadă a existenței sale. În timpul campaniei lui Crassus sau în următorii 15 ani – după crearea provinciei Misia, acesta este distrus. În cele din urmă s-a pus capăt domniei dinastiei conducătorilor traci care au condus pământurile tracice din nord-vest. În zona Grădiște este o mică garnizoana romană, din prima jumătate a sec. I care ține sub control drumul care duce la minele de cupru situate deasupra Zgorigrad. Este apoi evaluată importanța acestora și continuă exploatarea sa.
