BISERICA “SFÂNTUL MINA” reprezintă o locație deosebită, fiind o oază de liniște în interiorul Constanței. Lăcașul de cult este situat în Parcul Tăbăcăriei, pe malul lacului cu același nume, ferit de zgomotul orașului. Piatra de temelie a fost pusă la 31 iulie 1994, de către Înalt Prea Sfinţitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului. Frumoasa biserică a fost construită între anii 1995 – 1997 după planurile arhitectului Nicolae Goga și respectă în cele mai mici detalii stilul tradițional maramureșan. În perioada lucrărilor de ridicare a bisericii, sfintele slujbe s-au oficiat într-un cort militar până în anul 1997, când pe 11 noiembrie, în ziua de cinstire a Sf. M. Mc. Mina, s-a oficiat prima liturghie în noua biserică.
Pe lângă frumusețe, impresionantă este înălțimea bisericii, a cărei turlă măsoară 43 de metri și poate fi observată din mai multe zone ale orașului. Datorită acestui aspect, Biserica “Sfântul Mina” din Constanța ocupă un loc bine meritat pe lista celor mai înalte biserici de lemn din țara noastră.
Interiorul lăcașului de cult impresionează și el prin frumusețe simplă și austeritate, întreg mobilierul și toate obiectele decorative fiind sculptate în lemn. Catapeteasma reprezintă principalul element care atrage atenția atunci când pășiți în interiorul bisericii, iar pictura care o acoperă a fost realizată de pictorul bucureștean, George Sorin Nicolae.
Mobilierul interior, proiectat de arhitectul Daniel Sabău din Alba-Iulia, se integrează ansamblului prin simplitate şi rafinament.
Biserica păstreaza planul dreptunghiular, în formă de navă, cu toate compartimentele specifice, într-o îmbinare măiestrită de elemente tradiţionale maramureşene. Acoperişul este numai din lemn, şindrila lucrată în coadă de rândunică, fără elemente metalice. Stilul general de decorare este cel gotic, identificat în special în realizarea catapetesmei, în acord cu stiul brâncovenesc al părţii sale inferioare (uşile împărăteşti şi cele diaconeşti). Ca anexe ale construcţiei centrale, în partea sudică se află poarta maramureseană cu 4 turnuleţe, în coltul sud-estic al bisericii se află Altarul de vară; troiţa din fata bisericii este darul lasat de către meşterii lemnari fiind încadrată într-un element decorativ.
Pe latura nordică a bisericii se află clopotniţa lucrată în acelaşi stil, care adăposteşte clopotele mari, celelate două mai mici aflându-se în turlă.
