Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” se află în imediata apropiere a „Casei de piatră”, construită de frații Udriște și Cazan Năsturel, care adăpostește astăzi frumoase colecții de ceramică și mobilier țărănesc.
Biserica a fost ctitorită de Elina Doamna, soţia voievodului Matei Basarab şi sfinţită pentru prima oară în anul 1644 însă nu se știe exact anul construirii.
Pisania aflată deasupra ușii de la intrarea în pronaos – scrisă în limba slavonă – ne înștiințează că: „în acest sfânt și dumnezeiesc lăcaș însuși temelia lui a fost clădit și înălțat cu ajutorul lui Dumnezeu și prin stăruirea și porunca luminației sale cinstitoare Principesa Elina, cu harul lui Dumnezeu stăpână și voevodeasă a Țării Ungro Vlahiei, soția preacinstitului și autocrat Io Matei Basarab, cu truda și ajutorul în parte a celor doi buni frați ai săi, Cazan Năsturel și Orest Năsturel, domnind atunci întru Dumnezeu creștinul domnitor, cel mai sus pomenit, soțul acesteia, pre timpul Arhiepiscopului Kir Teofil și episcopul de Râmnic Kir Ignatie și cel de Buzău Kir Ștefan în anul de la zidirea lumii 1644 și vătaf de lucrări a fost Mamut Barbulov din Netezești.”
Din cauza vicisitudiniilor vremurilor, biserica a fost refăcută de prinţul sârb Miloş Obrenovici, în secolul al XIX-lea, care a înfrumusețat-o cu pictură, i-a dăruit clopot nou şi a sfinţit-o în anul 1833.
În peretele exterior se mai văd pietrele de mormânt ale lui Radu Postelnicu Năsturel și ale altor membri ai familiei.
În curte se află mormântul fratelui lui Milos Obrenovici, Milan I Obrenovici, care a domnit peste o parte a Serbiei. Mormântul are forma unui sarcofag din piatră, cu pilastri și sculpturi, având deasupra o placă de marmură cu inscripții.
După ce i s-au mărit ferestrele și a fost comandată scara de acces la clopotniță și la cafas, construcția a fost supraînălțată și acoperișul înlocuit. În anul 1866, biserica a fost pictată în tempera grasă, autorul nefiind cunoscut.
În biserică se păstrează icoane de lemn datate 1868 și un potir vechi din argint cu o parte din vechea pecete a familiei Năsturel.
În ultimul deceniu, biserica Parohiei Herăşti s-a aflat într-un amplu proces de restaurare care a constat în refacerea acoperişului iar la interior, sfântul locaş a fost pictat cu multă măiestrie de cunoscutul pictor, Dl. Alexandru Conţ.
Biserica poartă două hramuri, „Sfânta Treime” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și aparține protoeratului Herești, din episcopia Giurgiu.
Ultimii proprietari ai Hereștilor au fost Dinu Stolojan și fratele acestuia, Radu, fiii lui Anastasie Stolojan. Ei au stăpânit moșia până în 1949, moment în care întregul domeniu a trecut în proprietatea statului.
Ultima investigație în arhitectura bisericii s-a desfășurat în anul 1989, când monumentul a trecut prin ample lucrări de restaurare propuse de către arhitectul Sandu Miclescu, profesor la Institutul de Arhitectura „Ion Mincu” din București. S-au modificat ferestrele turlei pe fațada de nord și sud, s-a refăcut nișa scării de acces la turla în forma sa originară, s-a deschis pridvorul, s-a restabilit forma originară a ferestrelor, s-a închis accesul lateral în biserica și s-au refăcut treptele de acces în pridvor.
