Bustul a fost ridicat în cinstea lui Sima Pasaretz.

Dimensiuni bust: 55×70 cm

Tehnica de realizare: turnare – piatră artificială patinată

Anul de execuție: 2008

Bustul a fost realizat de Tudorel Predan. Născut la data de 16 octombrie 1958, în localitatea Calafat, județul Dolj, artistul a ales ca studii arta la Liceul de Artă din Craiova, la clasa profesorului Trifan Mihail , promoția 1978.

În decursul carierei a prezentat lucrări în colecții particulare din Italia, Germania, Franța, Statele Unite ale Americii, Bulgaria, Anglia, Canada, etc.

Sima Pasaretz. Între cei dintâi deputați aleși de mahalale fu Sima Pasaretz care între anii 1866-1870 și 1879 fu și primar al orașului. Sima Pasaretz dădu orașului un aspect modern trasând bulevardele și piețele, așa cum le vedem azi, ridicând clădiri publice și construind fântâni.

În anul 1869 se luară măsuri pentru construirea cheului, până în acel an ca și inexistent, lucrările preliminare pentru facerea cheului începură însă în 1883 și se terminară în 1885. La început partea de jos a cheului fu construită din lemn, câțiva ani mai târziu fu înlocuită cu piatră. În 1904 s-au încărcat următoarele vase în Portul Calafat: 465 vase sub pavilion românesc, cele mai multe ale statului, 511 vase sub pavilion austriac, 114 grecești, 71 bulgărești, 3 englezești, 1 francez, 7 germane, 9 italiene, 1 otoman, 62 rusești, 1 sârbesc și 289 ungurești.

Istoria Calafatului

Zorii istoriei în spatiul geografic care conturează municipiul Calafat și satele componente – Basarabi, Golenți și Ciupercenii Vechi – au evidențiat existența unei populații statornice așezată în vatra susmenționată din cele mai vechi timpuri, o populație cu cultură materială și spirituală proprie. Cercetările arheologice confirmă diferențierea socială în sec. III-I î. Hr. și în sec. I d. Hr., ca și legăturile tot mai active cu romanitatea balcanică, inclusiv prin punctul de trecere a Dunării din dreptul Calafatului.

Prima atestare documentară păstrată, referitoare la Calafat, datează din 1424: Vama de la Calafat, care în secolele XV-XVI devine punctul de tranzit cel mai important pentru comerțul Țării Românești cu Peninsula Balcanică.

Legenda locală

Legenda locală pledează pentru ideea că străvechea așezare a Calafatului ar fi fost la origine o mică colonie de pescari. Potrivit unei legende, în secolul al XI-lea, mai precis prin anii 1040–1042, un oarecare Mihail Calafat, meșter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri o așezare propice pentru executarea meseriei lui, ar fi înființat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea și smolirea corăbiilor, fapt care a făcut ca navigatorii bizantini, iar apoi și cei genovezi, atrași de iscusința sa, să-și aducă vasele pentru a fi reparate. Potrivit aceleiași legende, locul unic unde se efectua operațiunea de călăfătuire era la debarcaderul de lânga această așezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.