Mănăstirea Patriarhală a Sfintei Treimi este situată de-a lungul râului Yantra, la 6 km de Veliko Tărnovo. Au existat mai multe versiuni ale mănăstirii și activitățile sale de-a lungul secolelor. În mod oficial, este cunoscut faptul că în anul 1847 Kolyo Ficheto a construit biserica mănăstirii, iar pictorul de icoane Zahari Zograf a pictat-o. În anul 1913, din cauza cutremurului puternic, mănăstirea din Veliko Tărnovo a fost distrusă și reconstruită mai târziu.

După unii cercetători Mănăstirea Patriarhală a fost fondată în anul 1070 și motivul pentru această ipoteză este dat de inscripția, găsită în timpul construcției noii biserici în anul 1847. Conform altei variante, mânăstirea a fost întemeiată în timpul domniei lui Ivan Alexandru al Teodosie și a Patriarhului Evtimii. În anul 1375 călugărul Evtimii a fost ales Patriarh în Tărnovo și de atunci mănăstirea este numită patriarhală.

Mănăstirea „Sf. Treime” a devenit centrul unei școli literare celebre „Școala Tărnovo”. Munca ei este și reforma ortografiei și normele lingvistice create. În școală literară sunt educați scriitorii celebri precum Grigore Tsamblak și Konstantin Kostenechki.
În timpul cucerirea orașului Tărnovo de Otomani, Mânăstirea Patriarhală a fost jefuită și distrusă. În secolul 15 -18 mânăstirea se află sub auspiciile liderilor Valahia si Moldova, pentru care sunt rezervate mai multe locuri. În momentul reluării mănăstirii în anul 1847, au fost găsite conservate patru astfel de certificate de la liderii vlahi Ivan și Ștefan Cantacuzino, Ivan Alexander Gika, Ivan Ipsilanti și Ioan Constantin. În timpul incursiunilor Kurdzhali la începutul secolului 19, mănăstirea a fost jefuită și părăsită.

Mănăstirea Patriarhală a fost restaurată în anul 1847 prin intermediul populației locale, dar la un kilometru de mănăstirea veche. Apoi a fost construită o nouă biserică, lucrare a lui Nikola Ficheto și pictată de Zahari Zograf. În anul 1913 un cutremur major a prăbușit o mare parte a mănăstirii, inclusiv biserica, din care supraviețuiesc doar o parte a icoanelor și iconostasul. În anul 1927 mănăstirea a fost reconstruită, dar într-o formă și design modificate și simplificată și designul bisericii reconstruite este diferit fața de acesta a lui Kolyo Ficheto.
Până la anul 1946 Mănăstirea Patriarhală este de bărbați, atunci când vin primele călugărițe și de la anul 1948 este deja oficial o mănăstire.

Astăzi Sf. Treime acționează ca mănăstire de fete.