Muzeul a fost înfiinţat în 1970, prin venirea lui C. Câşlaru de la Muzeul Olteniei – Craiova, cu o expoziţie permanentă de etnografie.
În 1975 se realizează şi expoziţia permanentă a secţiei de istorie.
În 1993 muzeul primeşte actuala denumire.
Muzeul prezintă colecţii de arheologie: ceramică şi unelte aparţinând culturilor Sălcuţa şi Coţofeni, obiecte din epoca geto-dacică.
Sunt expuse, de asemenea, obiecte de port popular din Câmpia Băileştilor, covoare, scoarţe, ceramică, obiecte casnice.
La înființare era un colectiv format din 2 profesori, arheologi foarte pasionați, Honoriu Stoica și Voicu Constantin, din Craiova, un conservator – Paula Dora Pascu și o îngrijitoare Mititelu Ecaterina.
Ei au pus bazele muzeului, au organizat expozițiile de bază și depozitele muzeului unde era păstrat patrimoniul celor două secții.
După câțiva ani a venit Dl. C. Caslaru de la Muzeul Olteniei și a continuat activitățile începute făcând săpături arheologice în zona Giurgița și aducându-și în continuare contribuția la dezvoltarea celor două secții.
Secția de istorie are colecții de arheologie privind cultivarea primitivă a plantelor, ceramică și unelte aparținând Culturilor Sălcuța și Coțofeni, obiecte din epoca geto-dacică.
În secțiunea etnografie sunt expuse obiecte de port popular din Câmpia Băileștilor, covoare, scoarțe, ceramică, obiecte casnice.
În prezent, în cadrul Muzeului Câmpiei se regăsesc peste 7.000 de exponate din domeniile istoriei si etnografiei.
Actuala denumire o primește în 1993.
Situată în una din cele mai mănoase părți ale țării, zona în care a apărut Băileștiul pe arena istoriei a fost locuită permanent încă din cele mai vechi timpuri, principala ocupație a primilor locuitori constituind-o, încă din epoca pietrei, agricultura. Primele descoperiri arheologice care dovedesc locuirea vetrei orașului datează din perioada anilor 680-1025.
Ca nume de localitate, Băilești, provine de la numele „Băilă”, un neam fruntaș de oieri. Băilă împreună cu ai săi au făcut popas de iernare, ani la rând, în această zonă și astfel a aparut satul Băilești.
Prima atestare documentară din 4 ianuarie 1536 din timpul domniei lui Radu Paisie amintește că Băileștiul exista încă din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418).
În Primul Război Mondial s-au jertfit pe câmpul de luptă pentru reîntregirea neamului 156 băileșteni, soldați, gradați și ofițeri a căror memorie este cinstită și eternizată prin Monumentul Eroilor Băileșteni, realizat de sculptorul Iordănescu și inaugurat la 24 octombrie 1924.
Asemeni tuturor românilor, și în Al Doilea Război Mondial, băileștenii au fost prezenți pe câmpul de luptă pentru eliberarea patriei și victoria definitivă asupra fascismului, unde au rămas 108 din cei mai viteji fii ai orașului.
În data de 4 iulie 2001 Băileștiul este declarat municipiu.