În casa din Butoiești a văzut lumina zilei Constantin Rădulescu Motru. Primii șapte ani i-a petrecut acolo, și tot pe acele meleaguri venea mereu vara, în vacanțele școlare. La vârsta de șapte ani intra la școală, în clasa I primară, la Butoiești. A fost înscris cu numele de Popescu. Mai târziu, în timpul anilor de liceu, pentru că erau prea mulți cu acest nume, un profesor i-a spus Rădulescu, de la numele tatălui său – Radu.
În toamna anului 1876 se transfera la Institutul particular de băieți „Gustav Arnold“ din Craiova, așezământ școlar de notorietate de care filosoful amintește: „Am fost educat într-o școală particulară până la 16 ani“. În acea școală se aplicau cele mai noi și cele mai bune metode pedagogice, iar elevul Constantin Rădulescu le-a simțit direct efectul în formarea sa. Acolo, el s-a impus ca un elev foarte bine pregătit și a fost premiat în fiecare an. Locurile copilăriei, casa din Butoiești, l-au marcat profund, încât în tot cursul vieții a revenit acolo, până la pensionare.
Casa era loc de întâlnire a oamenilor de cultură ai vremurilor acelea, și nu neapărat un conac boieresc în adevăratul sens al cuvântului. În paginile din jurnalul lăsat de Constantin Rădulescu se poate vedea că, deși era ocupat mai mult cu latura culturală, avea și unele înclinații administrative privind cele 300 de pogoane moștenite de la mama sa, chiar și după ce a ieșit la pensie (1941) și până ce comuniștii i-au confiscat averea și l-au întemnițat la Turnu Severin la 2 martie 1949. C.I. Parhon a fost cel care a intervenit și Rădulescu Motru a fost eliberat.
Conacul există și astăzi, cu foișorul său și cu două construcții auxiliare. O inscripție pe o cruce de la biserică amintește de fostul președinte al Academiei Române și director al Teatrului Național din București (1918): „Constantin Rădulescu-Motru este geniul acestui meleag. E cinstea noastră și a întregului neam“.
Constantin Rădulescu-Motru (născut la 15 februarie, 1868, Butoiești, județul Mehedinți – decedat la 6 martie, 1957, București), a fost un filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician și președinte al Academiei Române între 1938 – 1941, personalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului XX.
Constantin Rădulescu Motru a fost unul dintre cei mai mari şi printre primii psihologi români, iar afirmarea sa intelectuală a cunoscut vârfurile în perioada interbelică. Pe lângă aceasta, a fost şi filozof, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru român, academician şi preşedinte al Academiei Române între 1938 şi 1941.
