Clădirea primăriei este de formă dreptunghiulară în plan şi se dezvoltă cu un etaj pe înălţime. Acoperişul tip şarpantă, pe scaune, este învelit cu tablă de fier. Soluţia plastică a acestei clădiri se caracterizează prin interpretarea elementelor vechii arhitecturi – cele trei logii de la etajul frontonului central al faţadei, ancadramentele de ferestre şi uşi şi tendinţa de a le monumentaliza. Clădirea a fost construită în stil eclectic, cu elemente de arhitectură venite din afară, care se îmbină cu elemente din vechea arhitectură românească. Structura simplă, funcţională se regăseşte în compartimentarea interioară. Clădirea este monument istoric catalogat în „Lista monumentelor istorice” din judeţul Teleorman.
Utilitatea clădirii, faptul că ea şi-a atins menirea pentru care a fost ridicată, stă şi în faptul că după un veac de funcţionare nu i-au fost aduse modificări semnificative. A rămas una dintre cele reprezentative clădiri din judeţul Teleorman construită în perioada antebelică.
Instituţia Primăriei la Roşiorii de Vede ca organ de conducere şi administrare se identifică pentru prima dată prin „regulamentele organice” apărute în Ţările Române, în 1831 şi 1832, după puternica mişcare condusă de Tudor Vladimirescu şi ocupaţia rusă din Principate, care au prevăzut ca autoritatea comunală urbană să fie reprezentată prin „Sfatul orăşenesc”, ales din locuitorii majori care au împlinit vârsta de 25 de ani şi care posedau o anumită avere. Organizarea comunelor urbane, potrivit Regulamentelor organice, precum şi în reglementările din Legea nr. 2 din aprilie 1864 au pregătit calea spre o autonomie locală ceva mai largă, aşa cum avea să prevadă Constituţia din anul 1866, care reglementa, printre altele, descentralizarea, ca principiu în activitatea organelor locale. Legea din 2 aprilie 1864 consacra consiliile comunale urbane ca organe deliberative compuse din 5 până la 17 membrii după numărul populaţiei. Primarul, în calitatea sa de şef al administraţiei locale şi de reprezentant al puterii centrale, avea, de asemenea, puteri destul de mari şi felurite aflându-se însă sub autoritatea guvernului. Este cazul târgurilor: Ruşii de Vede Târgul Ocna, Piscul, Câmpulung, Baia de Aramă, Podul Lipscanilor, Urlaţi, Vălenii de Munte şi Câmpina.
