Lângă satul Galiche, comunitatea Byala Slatina, municipalitatea Vratsa în 1918 a fost descoperită comoara de argint. Conform datelor cu greu verificabile, o femeie a găsit accidental 24 de aplicații de argint aurit – fale (platouri mici rotunde), dar până ca autoritățile oficial au înțeles că de fapt erau doar 14 piese. În sfârșit, ele au fost clasificate în funcție de normele Muzeului Național de Arheologie de atunci. Istoricii și arheologii le-au clasificat ca traci toreuți sau numiți perioada pre-romană conform și cu alte monumente: Seuthopolis Kabyle, morminte din Kazanlak și Sveshtari, comori de la Panaghiuriște, Yakimovo, Kraljevo și Ravnogor și altele. Lancea este din secolul 2 î.c.. Dar nu a fost stabilit inechivoc dacă a fost îngropată de tracii locali în timpul invaziei celtice (din secolul 2 î.c.) sau mai târziu în timpul cuceririi romane.
Falele ele însele, probabil, sunt produse pe plan local, realizate din matrice preformată. Toate sunt proeminente, iar cele mai multe dintre ele sunt decorate cu elemente florale – frunze și rozete, dar numai pe două dintre fale există alte imagini – pe una dintre o femeie, iar pe celălaltă – un călăreț.
Figura în relief de sex feminin, probabil de zeiță, este pe cea mai mare fale cu un diametru de 18,3 cm. Părul ei este impletit în două cozi lungi și întreg gâtul este închis bine de la 8 cercuri cervicale (torkvi), plasate unul deasupra celuilalt. Haina are bretele pe umeri ușor coborâte cu decolteu și sunt decorate în plus cu triunghiuri. Rochia are la mai multe pliuri șerpuitoare pe piept și sugerează somptuos că este zeița fertilității. De-a lungul umărului ei sunt două păsări – probabil vulturi sau șoimi. Picioarele lor sunt în aer, cu toate că aripile lor nu se deschid.
Coafura cu torkvi nu a fost găsită la alte imagini feminine din Misia, și, prin urmare, este privită ca semne ale unei diferite etnii și cu influență celtică.