Biserica „St. George” este situată în sud-vest de Arbanasi. O structură din piatră masivă construită cu dimensiunile de 21 x 10,05 m, acoperită cu un acoperiș fronton.
Biserica este o bazilică cu un pronaos la vest și galerie de nord. Intrarea se face din nord și se intră în galerie. Pronaosul este cu finisaj din lemn nituite pe grinzi de lemn. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică cu o construcție mixtă – cărămizi la prima treime și fețe din grinzi de stejar divizat pe părțile de consolidare. Absida este semi-circulară, ușor ieșită în afară. În fața ei este localizată masa de altar, cu un soclu masiv, tencuit cu lut. Pe ambele părți ale absidei, la o înălțime diferită de podea, sunt două nișe, care acționează imitativ cu un rol de protezist și diakonikon.
Ca atare, biserica a fost construită la sfârșitul secolelor XVII și XVIII – între anii 1700 și 1709. Inscripția de deasupra ușii de pe peretele vestic al naosului anunță când s-a terminat pictura a templului. Se poate citi: „S-a restaurat și pictat acest templu Dumnezeiesc al sfântului Martir glorios George Pobedonosets și Făcătorul de minuni, cu ajutorul muncii și resurselor pioșilor și creștinii ortodocși și epitropului Domnul Nedialko, Dimitar yerey, Stamo yerey și Hadzhi Todor, Todoran, Todora și în anul încheiat după lui Hristos 1709, de la Adam 7218, profesorul Rukoyu Hristo. Semnătura este pe biserica: în anul lui Hristos 1710.” Decorarea murală a fost pusă pe pereții naosului și peretele estic al pronaosului. Prezintă cicluri iconografice de marile sărbători, pasiune și ciclul Sledpashalni.
În timpul cercetării arheologice și arhitecturale s-a constatat că în volumul naosului curent a existat un templu mai demult. Acesta a constat dintr-un altar, naos și pronaos arcuite masive. Ridicarea sa se referă la cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea. În sprijinul acestui fapt este datarea cu fresce din absidă – o imagine a arhidiaconul Stefan pentru nișa ei stângă de protezist și din ultimul sfert al secolului al XVI din anul 1569 este icoana Arhanghelului Michael care a stat în linia regală a iconostasului. Partea principală a peretelui despărțitor iconostasul – icoane imperiale Deisis, friza și capul de coroană din cursul primului deceniu al secolului al XVII-lea (circa 1616). Ușile Împărătești ale iconostasului datează din anul 1678. În anul 1838 și 1843 meșterii din Tryavna pictează icoanele și porțile țarului. În mijlocul anilor ’70 ai secolului XX, restauratorul Sergio Pigatsini dă jos picturile murale din biserică cu ideea pentru ca aceasta să fi revenit la obiectivul lor inițial, după ce s-a terminat consolidarea arhitecturală a clădirii. În anul 2012, biserica a fost restaurată și de la data de 1.5.2015 a fost deschisă vizitatorilor.
