Construită în anul 1662 de Grigore Ghica voievod, cu transformări ulterioare între anii 1784 – 1794. Biserică fortificată, având un turn clopotniţă masiv şi înalt, ziduri groase şi ferestre de tragere înguste, permiţând apărarea din interior. Face parte din ansamblul fostei mănăstiri, din care se mai păstrează urme din ruinele chiliilor şi zidului de incintă. Alături de Gura Motrului, Topolniţa, Valea cu Apă, mănăstirea Cerneţi a fost printre metoacele închinate mănăstirilor Tismana şi Bistriţa.
Mănăstirea Cerneţi este cunoscută în istorie şi ca aşezământ episcopal, atestată ca aşezare monahală de călugări, iar ca ultim monah vieţuitor este pomenit Protosinghelul Ghenadie, plecat la Domnul în anul 1837. Slujbele în biserica mănăstirii au fost oficiate o bună parte de timp, de preotul paroh, iar din anul 1970 a fost trecută în patrimoniul muzeului „Porţile de Fier”, moment în care toate obiectele de cult au fost asimilate în depozitul muzeului, loc în care se pot vedea şi astăzi.
În temeiul prevederilor statutare, Consiliul Eparhial al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, în şedinţa de lucru din 16 decembrie 2004, a dezbătut şi aprobat reactivarea Mănăstirii ,,Sfânta Treime” din satul Cerneţi, iar Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei, în şedinţa din data de 5 iulie 2005, a aprobat reînfiinţarea acestui lăcaş monahal care va funcţiona în cadrul protoieriei Drobeta Turnu-Severin Sud.
În luna august 2007, s-au început lucrările de săpare a fundaţiei pentru două corpuri de chilii, precum şi pentru trapeză şi bucătărie.
Mănăstirea Cerneți este în prezent o mănăstire de maici, actualmente având două viețuitoare.
Cerneți este o localitate din județul Mehedinți, Oltenia. Înainte de reîntemeierea orașului Severin, Cerneții au fost pentru mai multe secole centrul județului Mehedinți, aici aflându-se prăvălii de negustori și case ale boierilor mehedințeni (Glogovenii, Miculeștii, Tudor Vladimirescu etc.). După aceea Cerneții au decăzut repede, astfel că în momentul când N. Iorga vizita locul, fostul oraș era redus la o așezare cu „căsuțe scunde”.
Dintre personalitățile locale s-au remarcat Dimitrie Grecescu (1841 – 1910), botanist, medic, membru titular al Academiei Române și Ioan G. Bibicescu (1949 – 1924), publicist, om politic, economist, guvernator al Băncii Naționale a României.
