Muzeul Municipal de Istorie Roșiorii de Vede, prin vocația sa de instituție angajată în activitatea de formare a personalității umane, se înscrie, alături de alți factori de educație, ca o necesitate stringentă în viața spirituală a localitații. Aici vizitatorii vin în contact direct cu mărturii ale trecutului îndepărtat, peste care patina vremurilor s-a așezat cu grijă, dându-le semnificație de simbol.
Acesta deține colecții de arheologie, numismatică, etnografie, etnologie urbană, arhivă istorică și artă.
În cadrul său sunt expuse materiale neolitice, arme și ceramică tip Dridu și Albești, documente originale și panouri referitoare la Răscoala din 1907.
Muzeul Municipal de Istorie Roșiorii de Vede, cuprinde istoria unei așezări de peste 600 de ani. Acest colț de țară, are un trecut neasemuit de bogat, prezența sa în istoria patriei fiind reflectată în numeroase materiale rezultate din săpăturile arheologice din zonă: sabia miceniană (sec XIV î. Hr.), tezaurul de la Peretu (sec. IV î. Hr.), multe unelte și arme de fier din cetatea dacică de la Albești (sec. IV-III i. Hr.), patela de la Socetu (sec. III – IV) cu inscripție în limba latină și descoperirile de la Dulceanca (sec. IV-VI). Trebuie vorbit și despre limesul transalutanus, un impresionant val de apărare de aproximativ 6 m înălțime, datând de pe vremea romanilor. Acesta începea de la Turnu Măgurele, trecea pe la Putineiu, Roșiorii de Vede, și se termina la Râșnov.
Limesul a facut obiectul unor cercetări arheologice realizate în anii 1981-1982 de către arheologul Ioana Bogdan-Cataniciu, care a cercetat și castrul roman de la Urlui, aflat în apropierea orașului spre S-V.
Începând cu anul 2004, având în vedere noile orientări din muzeografie și muzeologie, Muzeul Municipal de Istorie și-a reprofilat expoziția permanentă pe istorie locală.
Au fost realizate cele două saloane: salonul de etnografie și salonul de etnologie urbană cu secvențe din viața cotidiana roșioreană de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea.
S-a reorganizat expoziția de arheologie în care obiectele principale sunt reprezentate de sabia miceniană (sec XIV î. Hr.), descoperită întâmplător în anul 1937, în partea de S-V a orașului, tezaurul de la Peretu (sec. IV î. Hr.) descoperit într-un mormânt princiar cu tumul, aparținând unui reprezentant al aristocrației locale traco-getice și patela de la Socetu (sec. III – IV).
