Statuia a fost ridicată în memoria lui Nicolae Romanescu, fost primar al Băniei în anul 1898, 1901-1916, 1929. A fost una dintre cele mai emblematice figuri ale oraşului şi a contribuit la dezvoltarea Craiovei la începutul secolului XX.
Primarul Nicolae Romanescu a fost descendent al unei vechi famili boiereşti, iar în anul 1883 a fost consilierul comunal al Craiovei. A studiat socologia, literatura şi dreptul la Paris şi Liege. Edilul a reuşit să transforme Bănia într-un oraş simbol.
Parcul „Romanescu“ mărturia dragostei pe care a purtat-o în suflet Nicolae P. Romanescu față de orașul său, este locul în care fostul primar al Craiovei își doarme somnul de veci. Sub domul belvedere sau templul amorului, cum este cunoscut edificiul de la intrarea principală în parc, situat pe înălțimea Carmen – Sylva, se află osemintele lui Nicolae Romanescu. A fost înmormântat inițial în cimitirul Ungureni, dar în 1978, fiul marelui primar a consimțit la înhumarea osemintelor acestuia în domul belvedere. O plăcuță din bronz așezată pe templul amorului pe care stă scris: „Nicolae P. Romanescu n.1855, decedat la 31 august 1931. Edil perseverent și creator, cetățean de onoare al Craiovei“ marchează locul.
De aici veghează fostul primar, așa cum și-a dorit, asupra bunului mers al lucrurilor în Craiova.
„În anul 1931, la 31 august, primarul Nicolae Romanescu a murit. A lăsat cu limbă de moarte să fie înmormântat în picioare, nu culcat, cum se obișnuiește, ca să poată vedea de acolo orașul Craiova, să-l supravegheze, cum este gospodărit și păstrat și să fie dus la cimitir în car cu boi, însoțit de tineri și de tinere îmbrăcați în costume naționale. Să fie aduse numai flori violet.
A fost transportat cu carul cu boi în care erau covoare cu motive tradiționale. Era acoperit cu mii de flori violet.
Tineri și tinere îmbrăcați în costume naționale și zeci de mii de craioveni l-au însoțit în acel sfârșit de august până la mormântul amenajat la Ungureni. Nu a fost însă îngropat în picioare, așa cum el a dorit“, notează Petre Gigea Gorun, în lucrarea sa „Oameni și evenimente craiovene“, în urma unor informații ce i-au parvenit de la cei doi fii ai lui Nicolae Romanescu, Radu N. Romanescu și dr. Nicolae N. Romanescu.
Nicolae Romanescu a iubit Craiova „ca pe o mamă, și aș putea zice ca pe o iubită, ca pe o promisă, pe care am dori să o vedem cât mai fericită, să o ridicăm cât mai sus. Să ne ajute Dumnezeu ca, în unire și armonie, să muncim pentru binele orașului nostru“, după cum el însuși mărturisea.
A pus Craiova pe harta Europei și a făcut din natură un adevărat obiectiv turistic. Vizionar de inspirație franceză, a dezvoltat proiecte de urbanism în premieră absolută: igienă publică, salubritate, canalizare, aducerea apei potabile, iluminat public, rețele de tramvai, electricitate, parcuri și pavaje.
