Tekke „Ak Yazala baba” – cel mai faimos sanctuar musulman și creștin în țările bulgare din trecut, este situat în apropierea satului Obrochiste, nu departe de pădurea deasă „Baltata” și coasta Mării Negre.
„Cu excepția tekke-urile imamilor Ali si Hussein din Bagdad, nu exista nicaieri in Turcia un astfel de Tekke, nici în ținuturile persane” – a scris celebrul călător otoman Evliya Celebi. El a vizitat acest loc în 1652. Atunci Evliya era foarte bolnav, dar după ce a dormit peste noapte la mormântul sfântului, s-a vindecat imediat. Dacă laudele acestui calator la adresa manastirii de langa Obrochishte sunt datorate minunii facute sau sunt laude sincere, este greu de spus. Dar el a gresit un lucru. Nu numai în celelalte părți ale Imperiului Otoman, dar si pe pământurile bulgare existau tekke-uri similare. De exemplu asemenea sunt mormintele lui Osman Baba în satul Bogomil, Haskovo, al lui Demir Baba în Sborianovo, Isperih și Kademli Baba în apropierea satului Grafitovo, Nova Zagora. Dar, într-adevăr, Dobrogea nu cunoaste niciun astfel de Tekke. Chiar și astăzi acesta rămâne cel mai bun model de arhitectura otomană de cultura de pe pamanturile noastre de la începutul secolului al XVI-lea.
Acum, din complexul larg religios de altădată sunt pastrate doar două cladiri monumentale, izolate una de alta, cu cunstrucție plană dar cu diferite dimensiuni – turbeul sau mormântul sfântului, și imaretul, locul unde dervisii au efectuat ceremoniile lor și au intampinat oaspeții tekke-ului. Acestea reprezinta un heptagon cu anticameră dreptunghiulara lipita de una din laturile sale. În mijlocul turbe-ului este mormântul lui Akyazala Baba, orientat nord-sud-vest și acoperit cu o pânză verde. Odată langa acesta au fost puse lucrurile lui Yak Yazala Baba, despre care s-a crezut ca deține o putere extraordinară. Chiar și în prezent, cele mai impresionante sunt picturile pe pereții și plafoanele turbe-ului care reprezinta ornamente stilizate vegetale și geometrice în stil oriental.
Imaretul Tekke-ului este cu dimensiuni semnificativ mai mari și cu intrare dinspre sud. In trecut, sala sa principală se termina cu structura din lemn complexa pe sapte niveluri, căptușita cu foi de plumb, care a fost distrusă în timpul războaielor ruso-turce. În mijlocul imaret-ului a existat o fântână, iar la capătul de nord a fost ridicat un semineu in aer liber, care se încheia cu un cos de fum de piatră cu sapte pereti, care amintește de corpul rafinat al unui minaret. Odată, peste semineu, pe un lanț gros era agatat un vas imens, simbol al ospitalitatii dervisilor, care ofereau gratuit hrană și adăpost timp de trei zile fiecarui calator care trecea pe meleagurile lor.
Patron al mormântului este sfântul musulman Yak Yazala baba, venerat de localnicii ca un vechi și mitic erou de cult – vindecator si facator de minuni, stăpân al forțelor terestre și purtator al fertilității. De fapt, acest sfânt a fost o persoană reală. Spre deosebire de legende, puținele surse istorice ajunse la noi îl reprezintă ca lider al ordinului Derviș – succesorul celebrului Osman baba al cărui turbe este situat în satul Bogomil, Haskovo și mentor spiritual al lui Demir Baba, care, la rândul său, este patronul Tekke-ului din Sboryanovo, Isperih.
În afară de călugări, secole in șir mănăstirea a servit ca un centru spiritual și populației locale, atrăgând credincioși din părți apropiate și îndepărtate ale imperiului. În a doua jumătate a secolului XX au început să-l viziteze și creștinii care au venit la acest loc ca să-l onoreze pe sfântul popular – Sfântul Atanasieie.
Motivele pentru dezvoltarea acestui formalism dublu sunt încă neclare, dar percepția tekke-ului de către populația locala ca un sanctuar, face posibila închinarea aici a diferite grupuri etno-confesionale: musulmanii (sunniții și șiiții) și creștini. In mod traditional, cei care profeseaza Islamul viziteaza mormântul luni, joi și vineri sau cand dau jurământ, iar creștinii – atunci când au nevoie de ajutorul și protecția sfântului lor. Cele mai aglomerate devin adunările de pe 2 mai – Ziua lui Atanasie, adoptata dar și Ziua lui Yak Yazala baba când si bulgarii, si turcii sărbătoresc împreună. În ciuda faptului că credincioșii percep și isi înțeleg vizita prin afilierea lor etno-confesionala, la Tekke ei efectuează aceleași ritualuri – se roaga la mormântul sfântului, se spală cu apă, leaga bucati de panza pe crengile copacilor din jur, aprind lumânări, lăsa daruri bogate votive. Toate aceste ritualuri asociate cu opoziția viață-moarte și vizează solicitarea protecției sfântului, în a căruia forță se crede din toată inima, sunt practici străvechi moștenite din trecut care continuă să existe chiar și astăzi.
