Este așezat pe malul Dunării, între Calafat și Turnu Severin, pe locul în care, de pe la 1880 pâna la mijlocul secolului trecut, a funcționat un port agricol de unde se exporta grâu și făină spre Budapesta, Viena și orașele germane danubiene.
În 1997, impunătoarea clădire a căpităniei portului, construitǎ cu mai bine de 100 de ani în urmǎ de meşteri italieni însǎ de ani buni abandonată şi aflată în ruină, a fost descoperită întâmplător şi achiziţionată de Mircea Dinescu la a doua licitaţie publică. Astfel, fostul port agricol a avut şansa să reînvie ca „port cultural” după mai bine de 50 de ani de când, odată cu instaurarea regimului comunist, fusese închis şi transformat în pichet de grăniceri.
Ideea de port cultural a venit de la sine: între 1998-2007, pe perioada restaurǎrii clǎdirilor principale, portul a gǎzduit cu preponderenţǎ tabere de artişti, în cadrul unor proiecte organizate de Fundaţia pentru poezie ‘Mircea Dinescu’. La început au fost ceramiştii care şi-au construit cuptoarele pe malul Dunării şi apoi chiar şi un „sat neolitic” pe lângă iazurile din vatra veche a satului, la Ulmi. Apoi au venit sculptorii care au lăsat primii îngeri din lemn şi piatră. Proiectul „Înger Parc” – născut la începutul anilor 2000 ca o reacţie polemică la ideea ministrului turismului de atunci de a contrui „Dracula Parc” – a continuat să crească, adăugându-şi în ultimii ani câteva sculpturi monumentale de metal.
Din 2007, când fundaţia, sub auspiciile firmei Port Cetate, a început sǎ renoveze / restaureze şi celelalalte clǎdiri aflate pe malul Dunǎrii, şi dupǎ construirea unei bucǎtǎrii moderne şi a unui mini-hotel, locul a devenit accesibil şi pentru turism. Tot din 2007, după instalarea unui ponton nou, a fost reinaugurat şi portul, care primeşte acum periodic vase turistice de croziera sau ambarcaţiuni private.
Portul Cetate este astǎzi recunoscut pentru gastronomia sa cu totul specială, inspirată de vechi reţete boiereşti şi produsă doar cu ingrediente naturale de la ferma proprie, dar şi pentru ‘Vinul lui Dinescu’, produs la crama Galicea Mare. Cele douǎ plantaţii de la Cetate şi Galicea însumează 100 ha şi includ atât soiuri autohtone cât şi soiuri nobile europene şi, deşi încă tinere, au deja în palmares câteva vinuri de excepţie.
Astăzi, deşi din ce în ce mai popular ca destinaţie de turism, portul continuă să găzduiască evenimente culturale organizate sub auspiciile fundaţiei pentru poezie: Divanul de film şi artă culinară de la sfârşitul verii (ajuns deja, în 2015, la ediţia a 6-a), SoNoRo Interferenţe, un workshop de muzică de cameră care precedă şi pregăteşte Festivalul SoNoRo, tabere de traduceri (împreună cu Goethe Institut şi parteneri din Germania), tabere de scriere creatoare şi rezidenţe pentru scriitori în cadrul unor programe de schimburi europene, spectacole de teatru în colaborare cu festivaluri de renume (Festivalul Shakespeare de la Craiova, Festivalul de Teatru de la Sibiu), expoziţii, tabere şi rezidenţe pentru artişti plastici (picturǎ – în colaborare cu Galeria Zorzini -, sculpturǎ şi ceramicǎ), simpozioane şi întâlniri culturale cu parteneri regionali, europeni şi internaţionali.
