Pe măsură ce populația Cernețiului s-a înmulțit s-a simțit nevoia altor locașuri de rugăciune. Astfel la, 1794 se termină biserica Sf. Nicolae, începută, după cum reiese din pisania ei, cu mai mult timp în urmă.
Dar iată această pisanie :
“Această Sfântă și Dumnezeească biserică ce se prăznuiește hramul Sfântul Nicolae și Sfântul Spiridon din temelie s-au început de dumnealui Radu Pleșoianu și nedându-le mâna a mai lucra la biserică au rămas pustie, iar de la ferestre în sus i-au îndemnat dumnealui liv. vel logofăt Ioan Golgoveanu de au zidit și au înfrumusețat după cum se vede în zilele prea înălțatului I. Alexandru Constantin Moruzi voevod, cu blagostovia prea sfintei sale iubitorului de Dzeu Kiru Nectarie Episcopu Rîmnicului și s-au săvârșit la leat 1794 septembrie 30. Zugrav fiind dumnealui Gheorghe.”
Biserica Sf. Nicolae e un lăcaș mare având în față un pridvor sprijinit de stâlpi puternici. De jur împrejur e înconjurată de un zid gros ca și Sfânta Treime de altfel.
Au existat în Ţara Românească trei familii boiereşti Pleşoianu: una în judeţul Romanaţi, cu o ramură mutată în Mehedinţi – din care provenea cărturarul Grigore Pleşoianu, strămoşul d-lui Dan V. Pleshoyano, o altă familie în judeţul Dolj care şi-a schimbat numele în Solomon, din ea trăgându-se colonelul Ioan Solomon, şi o a treia familie originară din Vâlcea. S-ar părea că mai există şi alte spiţe Pleşoianu: una din care provenea bunica maternă a Monicăi Lovinescu, mama Ecaterinei Bălăcioiu; o alta din judeţul Buzău care îşi avea obârşia în satul Pleşcoi şi care din motive eufonice şi-a transformat numele din „Pleşcoianu” în „Pleşoianu” şi probabil că şi altele.
Cerneți este o localitate din județul Mehedinți, Oltenia. Înainte de reîntemeierea orașului Severin, Cerneții au fost pentru mai multe secole centrul județului Mehedinți, aici aflându-se prăvălii de negustori și case ale boierilor mehedințeni (Glogovenii, Miculeștii, Tudor Vladimirescu etc.). După aceea Cerneții au decăzut repede, astfel că în momentul când N. Iorga vizita locul, fostul oraș era redus la o așezare cu „căsuțe scunde”.
Dintre personalitățile locale s-au remarcat Dimitrie Grecescu (1841 – 1910), botanist, medic, membru titular al Academiei Române și Ioan G. Bibicescu (1949 – 1924), publicist, om politic, economist, guvernator al Băncii Naționale a României.
