În timpul primului mileniu î.Hr., în locul orasului modern Balcic s-a situat polisul vechi grecesc și trac „Kruni”. Ocupa o zona mare inconjurata cu un zid fortificat masiv. La nord ajunge la statia de autobuz moderna, la vest peretele său se află la vest de strada principala acoperind o parte din centrul de astazi al orasului. Zidul sudic porneste de la Muzeul de Istorie Balcic și continua la sud de strada principala pana la strada aflată la sud de Galeria de Arta și râu, peretele de est porneste spre nord de-a lungul râului. Pe parcursul perioadei sec. III-VI după Hr. granitele Dionisopolis-ului antic se extind, ajungand la Jenny Bair și la mare. Studiile limitate arheologice desfasurate pana în prezent in orasul modern, permit totusi sa intram in secretele polisului antic grecesc. Acestea confirma ca polisul a condus un comert peste mari, și a avut o baza de productie buna și un terene bogat: ateliere pentru produse trace de ceramica, podgorii, terenuri pentru productia agricola, pescuit.
In mijlocul sec. VI dupa Hr. un cutremur puternic, urmat de o inundație a mării de-a lungul intregii coaste, pravaleste orasul. Ca urmare, procesele de alunecare de teren in regiunea sunt accelerate și polisul s-a prabusit la pamant. Populatia supravietuitoare a orasului antic s-a mutat în noul fort, pe care au inceput sa-l ridice inca de la sfarsitul sec. V si inceputul sec. VI-lea. Este situat deasupra platoului campiei, la nord-vest de centrul actualului oras Balchi, pe teritoriul cartierului curent „Orizont”, la aproximativ 1 km de plaja. Acesta ocupa coltul platoului de coasta inalt pana la 220 m, format intre panta abruptă pe alocuri și verticală spre mare dinspre sud și o vale larga și adanca din est. Cetatea are un plan neregulat, foarte alungit de la sud-sud-vest spre nord-nord-est. Este situată la mai mult de 300 de m de versantul sudic al platoului de coasta și ocupa marginea terasei sale și partea de sus a pantei spre valea la est.
Teritoriul cetatii este de aproape 150 de acri, din care motiv nu este inca pe deplin explorata. Sunt dezvaluite o parte din zidurile cetatii, portile si turnurile defensive. Constructia fortului se crede ca a fost inceputa de Împaratul Anastasie si a fost finalizata de Împaratul Iustinian I, presupunandu-se ca lucrarile de finalizare au fost fortate din cauza consecintelor inundatiilor catastrofale din anii 544/545. Dupa acest an, populatia a parasit aparent Dionisopolisul antic si se aseaza aici.
Sosirea bulgarilor pe aceste tinuturi este un punct de cotitura in procesul extins de schimbari etnice si teritoriale, care au inceput ca urmare a Migratiei popoarelor. Sunt abandonate pentru lung timp si raman pustii locuri fortificate importante pentru imperiu. Asupra ruinele lor se stabilesc ferm si raman străbulgarii. Fara indoiala acest proces afecteaza destinul intregii campii, cunoscută de acum inainte sub numele de terenul Karvun, iar asezarea – Karvuna. Primele trei secole de existenta a Bulgariei Dunarene, au reprezentat o perioada in care aici se consolideaza nationalitatea bulgara. Situata in apropierea centrelor metropolitane Pliska si Preslav, regiunea este dens populata si construita cu aule – forturi si asezari fortificate orasenesti. Impreuna cu Drustur (Silistra de azi), exceptie de la regula sunt doar fortul neterminat, abandonat de bulgarii lui han Asparuh, aproape de Niculitsel si acela de langa Balcic, care se pare ca este nu numai cel mai mare, dar de asemenea singurul din toata Delta Dunarii pana la Pliska, având prioritate in strategia de aparare a primului imperiu bulgar.
