În cadrul bisericilor suburbane din Orşova, se încadra în
trecut şi biserica din comuna Jupalnic. După cum reiese din hărţile vechi ale Orşovei, comuna Jupalnic era situată la 1,5 km spre nord de vechea Orşovă.
Biserica de aici s-a ridicat prin strădania credincioşilor în anul 1827, după cum reiese din însemnarea Preotului Ştefan Boldea, aflată pe un Liturghier vechi, păstrat astăzi la Episcopia Severinului şi Strehaiei. Documentele existente în arhiva parohiei atestă această
biserică în anul 1830.
Ca şi la Biserica Orşovei, stilul arhitectonic era tot acela de navă cu absidă semicirculară la altar şi turla poziţionată deasupra intrării în pronaos. Ca material de
construcţie s-a utilizat cărămida arsă şi piatra, iar pentru acoperiş, ţigla, turla fiind acoperită cu tablă. Înăuntru, biserica era pardosită cu un mozaic ornamentat cu flori, din care s-a păstrat doar o parte, cu care a fost pardosit altarul bisericii noi. Pictura bisericii vechi din Jupalnic a
fost executată de către pictorul Vartolomei Deliominic din Caransebeş , în anul 1922, în timpul preotului Pavel Magdescu (senior).
Dupa cum reiese din însemnările lui nea Iancu Seracovan, cântareţul bisericii din Jupalnic, în 1964 se împlineau 100 de ani de la inaugurarea turlei acestei biserici. Până la 1864 ea nu avusese turlă cu clopotniţă, cele doua clopote fiind atârnate în tot acest timp pe doi
stâlpi de lemn. Cele doua clopote au servit parohiei Jupalnic până la 1906.
Informaţiile existente despre preoţii parohiei Jupalnic sunt la fel de sărace ca şi în cazul celorlalte biserici orşovene. Asta din cauză că istoricii au fost în primul rând interesaţi de expunerea activităţii organelor superioare bisericeşti, activitatea parohiilor fiind lăsată în grija preoţilor parohi, care fie din neglijenţă, fie din pricina vremurilor tulburi nu au putut a o face cunoscută posterităţii. În acest sens, despre preotul Ioan Popovici ştim destul de puţine şi anume că preoteasa i-a fost prinsă de turci şi luată prizonieră. Mai ştim de asemenea că el a plecat pe jos de la satul Rudăria(situat undeva în zona Eşelniţei vechi), venind la protopopul Nicolae Stoica de Haţeg, care îi era bun prieten şi sfătuitor. A locuit în casa acestuia o perioadă deoarece în urma evenimentelor din 1787-1792, Jupalnicul era pustiit.
Despre succesorul lui Ioan Popovici, Petru Popovici, ştim doar că la 1790 era acuzat la Rudăria că fusese de trei ori în Ţara Românească fără aprobare de la organele civile şi bisericeşti.
Părintele Pavel Magdescu-Senior a făcut parte din Consiliul Naţional Român, care a ales membrii pentru Marea Adunare Naţională din 1918. A fost ales membru al acestui consiliu la 25 noiembrie 1918. În legătură cu părintele Magdescu apare documentele vremii Spiridon Şandru Fostul preot al Jupalnicului, căruia i-a succedat Magdescu. Cei doi au participat la 14/27 noiembrie 1918 la Adunarea Cosistorului eparhial al Episcopiei.
În prezent cârma duhovnicească a parohiei se află în mâna unui neobosit slujitor al Sfântului altar, părintele Nicolae Jinga.
