Biserica Sfinții Apostoli din Comănești este ctitorită în perioada 1879 – 1881. Unul dintre cele mai importante elemente care pot fi regăsite în locașul de cult este icoana veche din anul 1459.
Ridicată pe locul unui vechi schit, făcut de Milos Iuzbasa. În Pisanie se consemnează anul de întemeiere ca fiind 1879 și anul zugravirii, 1882, pictor Simeon Ionescu din Turnu Severin. Pe un perete interior se afla înfățisați color ctitorii : C-tin Frânculescu și soția Dumitra, Ilinca M. Scânteie cu fiul lor si preotul D. Comanescu cu soția și fiul.
La proscomidie se vede numele ieromonahului Elisei și al călugăriței Metodia, înmormântată în cimitirul de lângă biserică. Un document păstrat de preotul paroh Blaj ilustrează plecarea părintelui Elisei la Mănăstirea Meteora de pe Muntele Athos: Las pe această tăbliță scris că a sosit ziua să plecăm la Meteora, eu și cu fratele întru credință Pahomie, ca să ne izbăvim de oamenii cei răi și vicleni, că nu este a tuturor credința. Si întru toată amăgirea nedreptății voiu da vouă scrisu cu zestre a moșteni, cu nădejdea că dupre a lui Dumnezeu mila să ne urmați nouă spre tot lucru bun.
Așezată la poala dealului, înconjurată de cruci vechi, unele cu inscripții chirilice, după ținuta arhitectonică această biserică are personalitate.
În apropiere se află, de asemenea, o frumoasă troiță de lemn, ridicată în 1941.
În localitatea Bala au fost descoperite câteva urme romane, fapt care arată că aici a existat o populație băștinașă pe care romanii au cucerit-o. Ruine romane s-au găsit și în satul Cârșu, după cum sublinia arheologul Dumitru Tudor: Cârșu (com. Bala.) se semnalează aici urme de ruine antice din care s-a scos sesterț de bronz de la Traian (Moisil Creșt colect în an Ac. Rom. 1939-1940, p. 144). Monede romane și resturile unor albii din lemn de stejar au fost descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul romanilor.
În satul Dâlma, care aparține comunei, în locul numit Dealul Vâlculeștilor , a fost localizat un cimitir roman, după cum menționa același arheolog.
Un alt vechi document ce atestă localitatea Bala, din 15 februarie 1692 este în original la o săteancă din Bala de Sus, Sibinescu Maria, care prin bunăvoința ei a dat voie domnului Petre Scurtu, creatorul muzeului din localitate și autorul mai multor cărți.