Biserica cu hramul Sfinții Arhangheli din satul Negoești, com. Șoldanu, jud. Călărași este ctitorie a Elinei Doamna soția Domnitorului Matei Basarab din anul 1649.

La început a fost mânăstire de călugări și era compusă din lăcașul propriu-zis al bisericii, casele egumenești ce cuprindeau 8 încăperi acoperite cu șindrilă și prevăzute fiecare cu pivnițe iar pe jos erau pardosite cu scândură din lemn de stejar, și clopotniță care și ea era învelită cu șindrilă căreia i s-a montat la inugurare un clopot despre care se spune că a fost luat de turci la prima invazie asupra mânăstirii în anul 1680.

În Istoria Țării Românesti a cronicarului Radu Popescu se face mențiunea că această mânăstire este cel mai nou lăcaș de cult al lui Matei și al Doamnei sale Elena, care la un an după construcție a închinat-o la Sf. Munte Athos.

Situația mânăstirii din satul Negoiești este prezentată în anul 1823 într-o catagrafie de către Mitropolia Țării Românești care ne descrie că în interior biserica era nezugrăvită, pereții fiind spoiți cu var. Ferestrele sunt fără fiare și geamuri, pardoseala de cărămidă din interior este în unele locuri stricată iar turla mare este spartă apa pătrunzând în interior. Casele egumenești sunt stricate, având acoperișul spart, fără sobe, încăperile din pivniță sunt distruse în multe dintre ele bătând ploaia. Clopotnița din zid era și ea distrusă, iar zidurile înconjurătoare erau în mai multe locuri dărâmate.

În anul 1864 în urma secularizării, mânăstirea devine biserică de mir, călugării mergând la alte mânăstiri cu precădere la Căldărușani și Snagov.

La cutremurul din anul 1977 biserica este grav avariată. Începând cu anul 1982 se încep lucrări de reparație la biserică constând în refacerea acoperișului, tencuieli exterioare și refacerea picturii cu aviz de la Ministerul Culturii.

Biserica are dimensiuni impresionante. Defapt în această mică localitate Negoiești, din inima Bărăganului, Domnitorul Matei Basarab a avut timp de 10 ani, între 1640 – 1650 o reședință de vară unde întrunea divanul țării, emitea hrisoave domnești și primea ambasadori, localitatea funcționând ca o veritabilă capitală a Țării Românești. Aici Domnitorul și-a zidit o adevărată catedrală având înălțimea de 31 de metri, lungimea de 18 metri, lățimea de peste 7 metri. Grosimea zidului bisericii este de 1,2 metri în unele locuri depășind 2,5 metri.