Biserica Sfânta Parascheva a fost construită în perioada 1935 – 1958 prin contribuțiile aduse de către cetățenii din Strehaia și cei din comunele învecinate. Locașul a fost sfințit la 2 noiembrie 1958 de către Emilian, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, Preșeldinte al Marii Adunări Naționale fiind Ion Mauer, Președinte al Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, Protopop și Preot Paroh T. N. Drăghici.

Strehaia este un oraș format din localitățile Ciochiuța, Comanda, Hurducești, Lunca Banului, Slătinicu Mare, Slătinicu Mic și Strehaia și din satele Menți, Motruleni și Stăncești. Are o populație de 11. 846 locuitori. Strehaia este situată la 25 km de Filiași pe malul râului Motru în partea de nord–est a Piemontului Bălăciței (sau Platforma Strehaiei), la 140–160 m altitudine, pe terasele inferioare de confluență a râului Hușnița cu Motrul.

Este o așezare amintită în documente datând din secolul al XIV–lea.

Slab dezvoltată sub aspect demografic, așezarea s-a remarcat prin rolul jucat în istoria țării. În secolul XIV (1375-1377, 1382) și 1384-1390, Strehaia a fost reședința Băniei. Între 1479-1495 aici a avut reședința Neagoe Ban Strehaianul. La sfârșitul secolului XV Strehaia a fost reședința a Episcopiei de Severin, înființată de Vlaicu Vodă în 1370. Sediul acesteia se afla în Biserica vechii vetre a așezării pe o movilă ridicată de oameni. La Strehaia a avut reședința și bănișorul de Mehedinți, marele domn Mihai Viteazul. În 1645, Matei Basarab, domn al țării Românești a ctitorit în afara vetrei vechi, Biserica Mănăstirii Strehaia și palatul domnesc.

Contribuția lui Brâncoveanu (și el descendent din Craiovești) este atestată de inscripția descoperită de profesoara Maria Voica Pușcașu cu prilejul săpăturilor efectuate în anii 1963-1964 în incinta mănăstirii, inscripție ce se află la Muzeul de Istorie al școlii “Mihai Viteazul”.

În epoca medievală a fost, pentru o perioadă, reședința banului, care fusese mutată de la Drobeta Turnu-Severin din cauza deselor atacuri turcești. Bănia a fost însă mutată, din nou, într-un timp relativ scurt, la Craiova.

De atunci, Strehaia a rămas o localitate preponderent agricolă.

Fostă reședință episcopală și chiar scaun bănesc, orașul a fost în 1821 martorul luptelor pandurilor lui Tudor Vladimirescu cu Potera Domnească.

Localitatea este cunoscută prin vechiul său târg de vite, menționat încă înainte de 1653.

Este un important nod feroviar și rutier. Centru comercial și cultural, cu unele funcții administrative, în Strehaia se găsesc unități ale industriei (confecții îmbrăcăminte, coop de consum etc.).