Biserica Sfântul Dumitru este ctitorie voievodală, zidită în vremea şi la porunca voievodului Matei Basarab şi a doamnei sale Elina în anul 1648. Acest lucru reiese din PISANIA sculptată în piatră, scrisă cu litere majuscule în relief, ce se află deasupra uşii de intrare în pronaos.
În Catagrafia Eparhiei Ungrovlahiei din anul 1810 biserica poartă hramul Sfântul Nestor. Atunci satul avea 83 case şi 505 locuitori, români şi bulgari. Biserica, construită de domnitorul Matei Basarab, se afla pe moşia boierului Scarlat Cornescu. La biserică slujeau doi preoţi şi un dascăl. Preotul Stanu sin Drăgoiu de 40 ani, slab la citire, văduv, de neam român, fusese preoţit de Preasfinţia Sa, Mitropolitul Dositeu, în anul 1798 pe numele satului Căscioare din plasa Sabarului, iar în anul 1800 s-a mutat în satul Mănăstirea la cererea sătenilor şi ştirea protopopului plăşii. Preotul Istrate sin Popa Ioan de 28 de ani, slab la citire, de neam român, fusese preoţit de Preasfinția Sa Mitropolitul Dositeu în anul 1801 pe numele satului Stăneşti, plasa Sabarului, iar în anul 1806 s-a mutat în acest sat fiind cerut de săteni, prin ştirea protopopului plăşii.
În anul 1810 localitatea avea 83 case şi 505 locuitori, români şi sârbi (bulgari). Biserica, cu hramul Sf. Mucenic Nestor, clădită de Matei Basarab, se afla pe moşia lui Scarlat Cornănescu. Din secolul al XIX-lea până în prezent biserica este menţionată şi cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.
În anul 1900 biserica este din nou restaurată în interior şi exterior, învelită cu tablă, ferestre şi uşi noi, pe cheltuiala administraţiei moşiei regale din localitate. În anul 1937 este învelită cu tablă nouă, se pune pardoseala de mozaic şi se construieşte gard din beton şi fier forjat tot pe cheltuiala moşiei regale. În anul 1970 se fac lucrări de consolidare la turla mare şi pridvor şi este pictată în stil bizantin.
Pisania scrisă în anul 1900 se află deasupra uşii de intrare în biserică şi este scrisă cu litere majuscule, incizate pe placă de marmură albă: „Această sf. biserică a lui Matei Basarab restauratu-s-a de M.S. Regele Carol I în anul MCM şi al XXXIV-lea al domniei sale”.
Pisania din anul 1937 se află deasupra uşii de intrare în biserică, sub pisania de mai sus şi este scrisă cu litere majuscule, incizate pe placă de marmură albă: „În anul 1937 această sfântă biserică a fost reparată în întregime de M.S. Regele Carol II”.
Stricată de vreme a fost restaurată în anii 1970-1971. În anul 1996 i s-a curăţat şi refăcut pictura de către pictorii Gioca Miroslav Raşcov şi Ion Cosma.
Biserica are planul în formă de corabie cu lungimea de 26,7 m, lăţimea de 9,3 m, iar înălţime 25 m şi este construită din cărămidă subţire cu var hidraulic având ziduri cu o grosime de 1,45 m. Are o singură turlă masivă aşezată deasupra pronaosului, având şi rol de clopotniţă. Suprafaţa totală construită este de 230 m2.
Pridvorul are formă dreptunghiulară, iar în pronaos întâlnim patru stâlpi masivi cu capiteluri. Atât în pridvor, cât şi în naos întâlnim două policandre impozante sculptate în lemn. Catapeteasma de zid masiv, împodobită cu icoane din secolul XIX, desparte naosul de altarul în formă de semicerc. Naosul se desparte de pronaos printr-un zid care are la jumătate o arcadă. Deasupra acestui zid, în partea dinspre naos întâlnim cafasul, care are legătură cu un alt cafas mai mic, poziţionat în partea de stânga sus a pronaosului, la acestea existând posibilitatea de a se urca printr-o scară ce trece prin zidul din stânga al pronaosului.
