Biserica Sfinții Martiri Brâncoveni a fost construită în perioada 1995 – 2012. Piatra de temelie a fost pusă de către Episcopul Gherasim al Râmnicului în data de 28 mai 1995. Proiectul bisericii a fost realizat de către Familia Berbescu. Lucrările au fost executate în regie proprie, cu sprijinul financiar al autorităților locale, dar și a enoriașilor. Pictura a fost realizată în frescă de către Prof. Dumitru Sorica din București. Slujba de sfințire a avut loc în data de 3 iunie 2012 și a fost oficiată de Episcopul Slatinei și a Romanaților.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul apariției Bibliei în limba română în anul 1688. Și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Muntenia, dar și din Transilvania. A dat Bucureștiului o nouă Academie Domnească, transformând școala de la Sf. Sava în “colegiu public pentru pământeni și străini”, cu o programă asemănătoare instituțiilor de grad superior. L-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia se vor tipări numeroase cărți în limbile română, greacă, slavonă, georgiană și chiar arabă. A ctitorit mai multe biserici și mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirile Hurezi și Brâncoveni, Biserica “Sf. Gheorghe Nou” din București, unde odihnesc sfintele sale moaște.
Pentru că a refuzat să se lepede de la credința creștină, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeași pedeapsa au suferit-o și cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache.
Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câțiva creștini și îngropate în mare taină într-o mănăstire din Halki, chiar lângă Tarigrad. În vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns rămășitele domnitorului și le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. A așezat peste mormânt o piatră împodobită doar cu pajura țării, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candelă de argint. Pornind între altele, și de la inscripția de pe această candelă (din 12 iunie 1720), Virgil Drăghiceanu a făcut în 1914 descoperirea mormântului voievodal.
Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi și cu sfetnicul Ianache au fost declarați sfinți de către Biserica Ortodoxă Română.