Casa Daia din Roșiori a fost construită în anul 1902, în arhitectura specifică epocii, a târgurilor comerciale în plin avânt economic.

Orașul Roșiorii de Vede se află așezat peste fundațiile unui castru roman care făcea parte din Limes Transalutanus (sec. III d.Hr.).

Prima atestare documentară a municipiului datează din sec. ll e.n., când pe una din hârtile lui Ptolemeu apare sub denumirea de Pirus – Orașul Perelor. Ulterior, odată cu trecerea popoarelor migratoare, bulgarii, din care o parte s-au statornicit aici, au adaptat denumirea latină la graiul slavon, folosind cuvântul „GRUSI’ – Pere.

Treptat, aceasta denumire este adoptată și de populația locală, care, pentru o pronunție mai ușoară în limba română elimină „G” inițial rămânând numele de RUSI. Ulterior, odată cu migrația popoarelor de origine germană spre Europa Centrală, o mică parte rămânând totuși să trăiască în acest oraș, cuvântul RUSI a devenit Russen, pluralul în limba germană.

În 1385, la cea de-a doua atestare documentară clară a actualului municipiu, apare numele de RUSSENART (care era oraș vechi), prin adăugare sufixului ART, de la străvechea cetate Artina (denumita și Arcinna) de pe Limes Transalutanus, preluată și întărită de romani spre a apăra orașul ce se dezvoltase în continuarea acesteia, între dealurile molcome ale râului Vedea (apă vânătă). Actualul municipiul Roșiorii de Vede (denumirea corectă ar trebui să fie MUNICIPIUL RUSSENART) reprezintă așadar unul dintre cele mai vechi orașe-cetăți aflate pe teritoriul României, cercetările ulterioare (de la Albești, Peret și Dulceanca) probând faptul că acesta datează de fapt din sec. lV î.Hr.

Cea dintâi mențiune într-un izvor intern, se găsește în hrisovul dat de Neagoe Basarab mănăstirii Cutlumuz de la Athos (1512-1513). Sunt menționate asezările Sârbii și Rușii. Prima consemnare a numelui complet sub forma “Rușii de Vede” se află în actul emis de Radu de la Afumați la 18 mai 1526. În sec. XVI devine căpitănie pentru corpul călărașilor.

În 1689 este găzduit la Rușii de Vede, Constantin Vodă Brîncoveanu aflat în conflict cu generalul imperial Heissller.

Județul Teleorman beneficia încă din sec. XVIII de un oraș Ruși și două târguri: Zimnicea și Mavrodin. Toate trei erau pe moșii închinate sau boerești. Deci nu era nici un centru urban liber.

În anul 1821 orașul Rușii de Vede era transformat de Tudor Vladimirescu în punct de supraveghere a mișcării turcilor la Dunăre. Este ocupat definitiv și incendiat de turci.

Prin tratatul de pace de la Adrianopol din 1829 s-a îndepărtat monopolul turcesc asupra comerțului și s-au amplificat legăturile pe Dunare.

În 1831 Rușii de Vede era singurul oraș al județului. Aici se practicau 20 de meserii în care lucrau 193 de persoane.În oraș își desfășurau activitatea 42 bacari,17 cojocari,17 cismari,15 căldărari,14 boiangii, etc.