Rezervația geologică Cheile Dobrogei (Rezervația Recifii Jurasici Cheia) are o suprafață totală a rezervaiei este de 10929 ha.
Calcarele fac parte din primul ciclu de sedimentare (cu depozite carbonatice, din perioada jurasică) și sunt de origine organică, provenind mai ales de la scheletele recifelor de corali care populau mările tropicale de acum 205-135 milioane ani, datând de pe vremea Mării Thetis. Ele sunt dispuse transgresiv și discordant peste fundamentul șisturilor verzi precambriene. Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din întreg sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice și peisagistice, ci și prin elementele de faună. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, păsări și chiroptere, cum ar fi Mustela eversmanni (dihorul de stepă), Elaphe sauromates (balaurul dobrogean), Testudo graeca (broasca de uscat dobrogeană), specii xerofile – cărora le place uscăciunea, zona de stâncă şi care, cel mai probabil, nu s-ar putea adapta schimbărilor de mediu. Calcarele cheilor reprezintă rămăşiţe de atoli, ceea ce justifică forma semirotundă a pereţilor. Pereţii sunt orientaţi est/vest şi nu au o înălţime mai mare de 40m. Platourile calcaroase cu forme ciudate, bătute de trecerea apei, care mărginesc de o parte şi de alta şoseaua. Alături de frumuseţile naturale, zona este presărată şi cu numeroase urme arheologice, în special cele găsite în peşterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei – resturi de unelte, vânat şi chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau această zonă în epoca preistorică.
De-a lungul întregii desfășurări a Cheilor Dobrogei se întâlnesc numeroase atracții naturale încântătoare, precum abrupturi, șanțuri sau peșteri sculptate în calcar: Peștera La Adam, Peștera Liliecilor, Peștera Babei, Peștera Casian sau Peștera Mireasa. Zona este traversată și de un mic pârâu, ce se varsă în râul Casimcea. Peștera La Adam este una dintre cele mai importante peșteri din regiunea Cheilor Dobrogei, fiind situată la o altitudine de aproximativ 65 metri și desfășurându-se pe o lungime de în jur de 100 metri. Aici au fost descoperite, în urma cercetărilor paleontologige, mai multe fosile ce se pare că provin de la specii precum hiena de peșteră, ursul de peșteră, renul, mamutul, calul sălbatic, bizonul și chiar de la un homo sapiens din era paleolitică superioară. O altă peșteră importantă este și Peștera Liliecilor, cunoscută și sub denumirea Peștera Gura Dobrogei, ale cărei galerii interioare se întind pe în jur de 650 metri lungime. Și aici au fost scoase la iveală fosile animale, dar și umane, ce se pare că datează din paleoliticul inferior și chiar din neolitic.
