Inca din perioada crestinismului timpuriu de-a lungul raului Suha reka in Dobrogea ia nastere o colonie de manastiri rupeste.
Aceasta este situata in apropiere de cetatile din antichitatea veche langa s. Golesh, Silistra, s.Balik si s. Onogour (municipiul Tervel) in zonele de granita intre municipalitatii Dobrichka si Tervel. Colonia se intinde de-a lungul a 40 de km în valea raului uscat, punctual cel mai sudic fiind in satul Hitovo (municipiul Dobrichka), iar partea de nord – in satul Golesh (comuna Kaynardja). Ca centru al vietii monahale sunt acceptate manastirea mare rupesta, cunoscuta sub numele de Gyaur Evleri, in apropiere de s. Kragulevo (comuna Dobrichka) si grupul manastirilor rupeste de la poalele cetatii din satul Balik. La sud si la nord de aceasta sunt situate schiturile sale subsidiare, celule si biserici.
Se presupune ca in acest caz este vorba despre unele dintre cele mai vechi manastiri rupeste, nu numai in Bulgaria si Balcanii, dar si in Europa. Inceputul lor se refera la secolele V-VI iar sfarsitul lor – la inceputul sec. al XI-lea. Ultimele date sunt sugerate de unele dintre desenele si semnele (mai ales semnul IYI) din manastirea rupestra in jurul lui Hitovo. Aceasta presupunere este confirmata de descoperirile de fragmente vechi de vase bulgare vechi de la sfarsitul secolului al XI-lea pana la inceputul sec. XI in timpul sapaturilor din complexul rupestru „Gyaur Evleri”.
Manastirea rupesta „Gyaur Evleri”, in apropiera satului Balik este situata pe malul drept al raului Suhata reka. Unii cercetatori o arata ca cea mai mare manastire rupesta din perioada bizantina timpurie din secolul V-VI in Bulgaria.
Complexul de manastire este situat pe trei nivele si include biserica, capela, staretul si o camera mare rupesta de locuit in comun. Biserica centrala catolicon este sculptata cu naos, in forma de patrat, cu o lungime de 3.10 m si o inaltime de 1,90 m. Pe peretele estic este format un altar cu trei laturi. Un coridor duce la camera mare rupesta pentru toti calugarii, in care a fost sculptata o fantana pentru apa. Biserica are un pronaos patrat si o capela cu absida dreptunghiulara. La nord de capela este o sala de mese si staretul. Manastirea este reutilizata in sec. X, lucru mentionat in ceramica de la poalele dealurilor si in mai multe inscriptii chirilice. La nord de manastire sunt doua chilii retrase si biserica-mormant „Sandaklara maara”, pentru inmormnatarea calugarilor.
