Muzeul Satului din Cerneți a luat ființă la sfârșitul anului 2013, prin inițiativa profesorului local Florin Grigore Dudaș și a primarului comunei Șimian, Constantin Trușcă.
Noua instituție apărută pe harta județului Mehedinți este compartimentată în trei secții — etnografie, istorie și numismatică — în care sunt expuse colecțiile celui dintâi.
Din cele opt sate ale comunei, zeci de ani, au fost achiziționate sute de piese. În gospodăriile țărănești ale comunei acestea nu se mai întâlnesc. Au fost distruse, aruncate pe foc. Cu unele dintre acestea a fost refăcută o odaie specific țărănească, restul sunt expuse în expoziții permanente.
La loc de cinste se află colecția compusă din 30 de costume populare, trei dintre acestea având peste 300 de ani, urmează apoi o icoană pictată cu vopsele obținute din plante în vârstă de peste 400 de ani, un ciubăr de 250 de ani, chilimuri cu o vârstă de 200 de ani, obiecte de uz casnic la fel de vechi din lemn.
În secția de istorie sunt obiecte din neolitic, din epoca fierului, din perioada dacică și romană. Toate acestea au fost descoperite pe teritoriul comunei Șimian, în situri arheologice descoperite cu ocazia unor săpături industriale, și care astăzi mai sunt semnalate doar în lista de patrimoniu a Ministerului Culturii.
În vitrine din sticlă sunt prezentate arme utilizate în vremea lui Tudor Vladimirescu și a celor două conflagrații mondiale, decorații și diferite alte obiecte utilizate de soldați în război.
Printre cele mai valoroase cărți expuse se numără ‘Abețedarul greco-român’ al lui Grigore Pleșoianu, cel care a fost primul dascăl al primei școli din județul Mehedinți, organizată în Cerneți, ‘Istoria lui Alexandru Macedon’ în limba slavonă, cu semnătura olografă a poetului Mihai Eminescu, ‘Poezii postume’ de Mihai Eminescu, ediție îngrijită de Alexandru Colorian, ‘Scriitori bucovineni’, ediția 1924, ‘Istoria literaturii române’, de D. Murărașu, ‘Expresivitatea limbii române’ de D. Caracostea, ‘Opere’ de Mateiu I.Caragiale, ‘Teoria poeziei’ de M. Dragomirescu.
Colecția de numismatică conține piese de mare valoare istorică datând din vremea dacilor și romanilor și din alte spații interbelice. Un loc aparte îl ocupă tezaurul de 28 de monede, cea mai veche dintre acestea fiind emisă în perioada romană, iar cea mai recentă în anul 1450.
În muzeu vizitatorul este introdus în lumea de altădată a satului, o lume eternă, unde se mai păstrează încă amintirea multor oameni. Un alt aspect foarte important care se regăsește în cadrul muzeului este colecția de fotografii vechi, unele de peste 150 de ani, care prezintă chipurile strămoșilor.
