Muzeul satului Maglavit a fost inaugurat pe data de 09 septembrie 2013 si a fost realizat din obiecte donate de oameni.
S-a mers din poarta in poarta si s-au strans obiecte de la locuitori.
Multe dintre ele s-au pierdut în timp, dar cele care au rămas sunt aici.
Muzeul a fost amenajat în câteva săli de la parterul Căminului Cultural şi reuneşte obiecte tradiţionale, lăzi de zestre, mobilier, război de ţesut, diverse documente şi acte vechi care vorbesc despre istoria comunei.
La amenajare s-au oferit să ajute şi specialiştii Muzeului Olteniei din Craiova.
Cea mai importantă sală de expoziţii este cea în care este redată camera lui Petrache Lupu.
Cei care trec pragul acestei odăiţe se trezesc într-o cameră din lumea satului, în care se află un pat din lemn sculptat şi acoperit cu velinţe de lână, lucrate în casă.
O lampă cu gaz, o ladă de zestre încărcată cu macaturi, ştergare şi perne, precum şi o valiză din nuiele completează interiorul ţărănesc.
Obiectele care amintesc de Petrache Lupu sunt câteva şi toate au fost donate de familia acestuia.
Pe perete se află o icoană mânăstirească mare, care ar fi aparţinut acestuia, precum şi o candelă din metal gravat care a fost recuperată din subsolul vechii biserici.
Ea a fost atribuită lui Petrache Lupu, ca şi bastonul ciobănesc, sculptat în lemn, care, de asemenea, a fost recuperat şi este expus acum celor care sunt curioşi să ia contact cu câteva lucruri contemporane acestui om despre care se spune că este un sfânt şi face minuni.
Acesta avea anumite deficiențe încă din naștere, mai ales în ceea ce privește vorbitul. Acesta L-ar fi văzut pe Dumnezeu, ca un „moș”, lângă o salcie. I-a spus ciobanului că oamenii trebuie să se pocăiască, și ca el trebuie să transmită mesajul preotului din sat. Viziunea s-a repetat timp de trei ori, în trei vineri consecutive. Din acel moment, viața ciobanului și a comunei avea să fie alta. Mii de oameni au venit în pelerinaj la Maglavit. Ologii aruncau cârjele, orbii își recăpătau vederea, oamenii muți începeau să vorbească, etc.
Decenii în sir apoi, numele lui Petrache Lupu, respectiv acela al comunei doljene Maglavit, au fost sinonime cu „minunea divină” şi cu vindecările miraculoase săvârşite aici. Dar şi cu afluenţa puhoaielor de pelerini. În vara anului 1935, într-o singură zi, zece trenuri suplimentare supraîncărcate au pornit din Craiova pentru a transporta pelerini la Maglavitul situat la 15 kilometri de Calafat.
Petrache Lupu a trăit între 14 octombrie 1907 și 14 decembrie 1994. Petrache Lupu a trăit aproape 90 de ani. Se spune că pe vremea comuniștilor ar fi fost săltat de multe ori. Fostul cioban a fost privit de oameni ca un trimis al Domnului. Deși Biserica Ortodoxa a rămas circumspectă cu privire la povestea lui Petrache, Sătenii au reușit să construiască o mănăstire pe locul unde Petrache ar fi avut viziunile.
În celelalte încăperi ale muzeului se află obiecte de ceramică şi din metal, un război de ţesut, costume şi cărţi vechi, toate donate de locuitori ai comunei.
