Inițiativa construirii Parohiei Romano-Catolice a fost lansată în 1860, pentru satisfacerea nevoilor spirituale ale comunității de această religie din oraș, însemnată ca număr și stare materială. Astfel, în 1858, comunitatea catolică din Severin număra 600 de suflete, fapt ce determină numirea unui preot stabil.

De asemenea, în anul 1860, N. A. Niculescu, fost prefect de Mehedinți, donează 2 locuri pentru construcția bisericii. Parohia Turnu Severin a fost înființată în 1861, prin numirea preotului franciscan Probus Szabo ca misionar stabil în zonă.

Intermediar între comunitatea romano-catolică și autoritățile administrative pentru construcția bisericii a fost un timp dr. Carol Davila.

Donația lui N.A. Niculescu nu a fost recunoscută de primărie decât în 1864, la intervenția autorităților centrale. În acest an încep și preparativele de ridicare a bisericii și, concomitent, a școlii comunității catolice. Divergențele dintre comunitatea catolică din oraș și Arhiepiscopia Romano-Catolică din București, au dus la amânarea începerii construcției bisericii până în 1885.

Construcția a fost realizată în stil neogotic, biserica având următoarele dimensiuni: lungime 26 m, lățime 13 m, turla 28 m, cu o navă de 19 m lungime și 10, 5 m lățime, prezbiterul având 8, 25 m lungime și 5, 53 m lățime.

Biserica a fost terminată și sfințită în 1887 de către Paul I. Palma, Arhiepiscop de București, însoțit de Hipolit Agosto, Episcop de Nicopole.

Slujbele în noua biserică au început în 1888, iar hramul bisericii a fost fixat pe 8 decembrie („Neprihanita Zămislire”).

Între anii 1903-1904, a fost finalizată turla, înzestrată cu trei clopote. Biserica a fost grav avariată în urma bombardamentelor din timpul celui de-al doilea război mondial, dar a fost reparată ulterior.

La începutul celui de-al doilea război mondial, Parohia a primit refugiați polonezi, printre care și preoții Eduard Degorski, Ladislau Welgorski și Stanislau Skudrzyk. În bombardamentele anglo-americane dintre 15 aprilie și 23 august 1944 a fost avariată biserica, fiind distruse vitraliile, orga și plafoanele. În toamna anului 1944, Arhiepiscopul Alexandru Cisar și Parohul Robert Lenz hotărăsc refacerea bisericii. În 1958 a fost renovat exteriorul bisericii. În 1961 s-a repus în funcțiune orga, care a fost reparată de Richard Wegenstein.

Starea actuală a bisericii și a casei parohiale este foarte bună, deoarece între anii 1990-2000 s-au realizat multe lucrări.

Actualmente, Biserica Romano-Catolică constituie locul de închinăciune pentru cele 187 de familii și circa 450 de credincioși din parohia din Drobeta Turnu Severin.