Evreii erau stabiliţi în Cerneţi încă dinaintea întemeierii oraşului Severin, erau însă numai 12 familii şi n-aveau nici o organizaţie religioasă sau şcolară.
După întemeierea oraşului Turnu –Severin au venit, însă, mai ales de prin oraşele balcanice, mulţi evrei spanioli, iar din restul ţării sau din Austro-Ungaria, evrei de „rit German”. Comunitatea israelită din Turnu Severin s-a format în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, din evreii de rit spaniol veniţi din Peninsula Balcanică şi din alte părţi ale României sau din fostul Imperiu Austro-Ungar – cei de rit german.
Instituţii religioase s-au înfiinţat însă numai la Turnu Severin, după ce le-au fost consfinţite drepturile de împământenire, în urma războiului din 1877 – 1878. În oraşul Turnu-Severin, evreii existenţi aparţineau celor două rituri: spaniol şi german. Comunitatea de rit Spaniol număra 64 familii, care însumau 64 bărbaţi, 78 femei, 40 de fete şi 17 copii. Comunitatea de rit German număra 82 membrii cotizanţi şi 176 suflete.
În ceea ce priveşte starea de prosperitate, este de reţinut că după război numărul lor s-a sporit cu mult faţă de ceea ce era mai înainte. Numărul lor era în continuă creştere – fie prin naşteri, fie prin venirea din alte părţi, făcând anual cuceriri noi în comerţul oraşului.
În anul 1881, la 7 Iunie, comunitatea israelită-germană, prin reprezentanţii ei Ignat Sorunger şi Iacob Weiss, cer permisiunea de a construi un templu pe plaţul cu nr. 217, culoarea albastră, în centrul oraşului.
Sinagoga a fost construită, dar cele două ramuri evreieşti – de rit spaniol şi de rit german – au rămas în continuare despărţite.
Sinagoga era formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular. Faţada era neogotică, dar în partea superioară a acesteia apărea o friză de triforii de stil neoromanic. Interiorul avea un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în formă de triforii, iar tavanul era casetat, în spirit neorenascentist. Chivotul plasat în partea răsăriteană a edificiului era în formă de absidă semicirculară.
În urmă cu câţiva ani, singurul lăcaş de cult evreiesc din Drobeta-Turnu Severin a fost transformat în cabinet notarial şi de avocatură, după ce Federaţia Comunităţii Evreilor din România a vândut clădirea familiei Ilinca. Potrivit Direcţiei de Statistică Mehedinţi, în judeţul Mehedinţi mai trăiesc acum 11 evrei. În perioada exodului evreiesc în Israel, mulţi dintre ei au plecat din Mehedinţi, astfel încât după 1996 nu s-a mai consemnat oficial comunitatea.
