Ideea unei statui la Craiova a marelui voievod, care este legat de oraș şi prin faptul că a deţinut dregătoria de mare ban înainte de a fi domnitor, datează de la începutul secolulul 20.
În 1913 s-a constituit un comitet de iniţiativă pentru ridicarea unui monument închinat lui Mihai Viteazul la Craiova. În 1927, societatea „Prietenii Ştiinţei“ propunea ca loc de amplasament Piaţa Unirii. În 1933 s-au adresat Primăriei Capitalei cu rugămintea de a muta statuia lui Mihai Viteazul la Craiova, în cazul în care la Bucureşti se va ridica una mai mare.
Sculptorul D. Pavelescu-Dimo pregătise o machetă pentru realizarea unui monument deosebit de frumos închinat marelui voievod, care însă nu s-a materializat. Din păcate, craiovenii a trebuit să aştepte mulţi ani până să vadă pusă pe amplasament actuala statuie, după ce stătuse mulţi ani în curtea Muzeului de Artă, din diverse motive.
Născut în 1557, Mihai Viteazul a devenit domn al Ţării Româneşti în toamna anului 1593, fiind simultan domnitor al Transilvaniei între 1599 şi 1600, precum şi domn al Moldovei în 1600.
Confruntându-se cu marile puteri ale vremii – otomanii, Habsburgii, polonii – Mihai Viteazul a înfăptuit ceea ce nici unul din înaintaşii săi nu izbutiseră, realizând – pentru scurt timp -independenţa dublată de unitatea naţională.
Biruitor la Călugăreni, Târgovişte şi Giurgiu, iar apoi la Şelimbăr şi Guruslău, sfidând puterea armatelor otomane şi pe cele ale lui Andrei Báthory, principele Transilvaniei şi suzeranul Ţării Româneşti, precum şi oştile polone în Moldova, Mihai Viteazul devenea „Restitutor Daciae”, potrivit menţiunilor izvoarelor contemporane, care recunoşteau astfel, în mod indirect, identitatea spaţiului dacic cu cel al etnogenezei românilor.
La 1 noiembrie 1599, Alba Iulia a devenit capitala tuturor românilor, domnitorul aducând sub stăpânirea lui „şi hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, Ţara Românească!”.
Numele şi figura lui Mihai Viteazu sunt şi vor fi păstrate în moştenirea sacră a românilor de pretutindeni.
În ziua de 16 august 1601, Mihai Viteazul, în fruntea oastei sale, a pornit spre Turda, unde şi-a stabilit tabăra. Acolo, în dimineaţa zilei de 19 august, a fost asasinat mişeleşte din ordinul Împăratului Rudolf al II-lea, de către generalul Gheorghe Basta.
Corpul lui Mihai Viteazul a rămas la Câmpia Turzii, iar capul său fost înmormântat la Mănăstirea Dealu aflată în apropiere de Târgovişte.
