Muzeul de Artă al municipiului Olteniţa a fost deschis pentru public în anul 2001. Acest muzeu, până în prezent unic în ţară, deoarece este amenajat într-un spaţiu neconvenţional, într-o construcţie destinată special pentru redistribuirea apei potabile locuitorilor oraşului, este un punct de atracţie pentru turişti. Turnul s-a construit în anul 1919, iar în anul 1922 s-a pus în funcţiune uzina de apă din care se alimenta Olteniţa. În anul 1916 a fost bombardat de inamici, după care renovat atunci când s-a construit şi hala Olteniţa, în anul 1924. Populaţia din oraş se alimenta la acea vreme din râul Argeş.
În anul 2003, printr-un efort deosebit şi cu ajutorul unor artişti plastici olteniţeni, care au făcut donaţii, Muzeul de Artă şi-a alcătuit patrimoniul său. Cu toate că numărul obiectelor de artă din patrimoniul muzeului este încă destul de modest, numeric, dar şi din punct de vedere artistic, sunt câteva exponate susceptibile să facă parte din patrimoniul cultural naţional. Cele mai importante lucrări sunt:
– “Avânt” – un bust sculptat în marmură albă de artistul Alexandru Severin, care în perioada interbelică a poposit pe meleagurile din jurul Olteniţei. In mai multe comune din jurul municipiului Olteniţa se întâlnesc monumente comemorative, sculptate sau turnate în bronz, realizate de artist. O sculptură, identică cu bustul de marmură aflat în muzeul de la Olteniţa, este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României. Despre modul cum a ajuns această remarcabilă realizare artistică la Olteniţa, se ştie puţin şi foarte vag.
– „Bătrână povestind”, Nicolae Trepăduş – este o sculptură turnată în ghips patinat, care reprezintă o bătrână în mărime naturală, realizată de artist în anul 1912, în timp ce-şi desăvârşea studiile la Viena. Ea a fost expusă la salonul „Kűnstler – Haus”, unde a fost premiată. După unii critici de artă, expresiva sculptură ar înfăţişa-o pe bunica sculptorului. O atenţie deosebită merită îmbrăcămintea de epocă. O replică sculptată în lemn a lucrării a fost expusă în acelaşi an la Bucureşti, în salonul „Tinerimea Artistică”. Sculptura în lemn a fost cumpărată de către scriitorul N. D. Cocea.
– „Leonard”, Nicolae Trepăduş – sculptură turnată în ghips, este un bust în mărime naturală, care îl reprezintă pe cântăreţul de operă, tenorul Nicolae Leonard (1886-1928);
– „Tinereţe”, Nicolae Trepăduş – o sculptură turnată în ghips, în care este înfăţişată sora sculptorului.
În expoziţia muzeului sunt prezente şi câteva lucrări de pictură şi grafică realizate de pictori contemporani consacraţi ca Aflorii Elena, Constantin Baciu şi Cici Constantinescu: „Peisaj bucureştean”, acuarelă, semnată Aflorii Elena, datată 1963; „Scenă din spectacol”, grafică în cărbune, de C. Baciu, datată 1963; „Dunărea la Tulcea”, pictură ulei pe carton, de Cici Constantinescu, datată 1963.