Biserica ruinată de la marginea satului Baldovinești a fost datată în lipsa oricărui document sau inscripții, de către arheologii Voica Maria Pușcașu și Ion Dumitrescu, dupa criterii stilistice, în perioada domniei lui Matei Basarab.

Anterior semnalării lor, biserica fusese menționată în 1898, în Marele Dicționar Geografic al României, ca „fosta mănăstire pe vremuri”, aflată „în cea mai completă ruină”.

Planul mănăstirii este dreptunghiular, cu absida pentagonală puțin decrosată.

În fața pronaosului se ridică un pridvor de zidărie, ale cărui amorse se mai cunosc încă în zidul păstrat al bisericii, împreună cu pornirea arcadelor sale laterale și cei doi pandativi estici. Aceste elemente susțin datarea bisericii în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, sau chiar la sfârșitul său.

Pronaosul era acoperit cu o calotă sferică, singura boltă păstrată fragmentar, rezemată pe arce late, terminate în consolă. El este surmontat de un turn-clopotniță de secțiune octogonală, cu opt ferestre, sprijinit pe o foarte înaltă bază pătrată, decorată cu o cornisă din aceeași zimți mărunți regăsiți și la dubla arhivoltă care marchează ferestrele octogonului cu două retrageri succesive și deschideri semicirculare.

Naosul a fost acoperit cu o calotă sferică pe pandativi, rezemată pe patru arce mari, care continuau spre vest sub forma unor pilastri de colț, iar spre est se terminau în consolă. Altarul purta obișnuita semicalotă.

Ca unic decor exterior, corpul bisericii era încins cam la un sfert din înălțimea sa în zona superioară, de un brâu lat, alcătuit dintr-un tor masiv de cărămidă special profilată, flancat de două șiruri de dinți mari de fierăstrău. Soclul este ascuns de pământul din jur care acoperă vechiul nivel de calcare, iar cornisa a dispărut o data cu prăbușirea bolților și a părților superioare ale zidurilor.

Baldovinești este un sat în comuna Ciolănești din Muntenia, România.

Se află în partea de nord a județului, în Câmpia Găvanu-Burdea.

La recensământul din 2002 avea o populație de 552 locuitori. La marginea localității se află ruinele bisericii fostei mănăstiri Baldovinești (sec. XVII). Acestea sunt incluse în lista monumentelor istorice. Denumirea se trage de la vechiul patronim Baldovin (care există în alte limbi sub formele Baldovino, Baudouin, Baldwin), care ea însăși se trage de la zeul frumuseții din mitologia nordică, anume Baldur.