Casa de etnografie din Kavarna este deschisa pentru vizitatori din anul 1984. Este situata într-o casa veche renascentista, restaurata și transformata într-un muzeu al traiului orasenesc, al unei familii din clasa de mijloc de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aranjamentul dezvăluie viața de zi cu zi a principalelor grupe de populație bulgara în această zonă – populatia din Dobrogea, Kotel, găgăuzi. Sunt prezentate de asemenea unele meserii specifice timpului de atunci – tricotat dantele și fabricarea de papuci.

Parterul clădirii a fost folosit pentru depozite, subsoluri si diverse alte nevoi. Se poate vedea un atelier vechi pentru papuci, o cameră de zi mică, care a fost folosită pentru tinerii căsătoriți precum și pentru îmbrăcămintea națională veche (costume populare de găgăuzi, din Kotel și Dobrogea de Nord).

Urme ale activității umane în zona datează din mileniul III î.Hr. Coloniștii greci din Mesemvria (azi Nessebar) formează colonia Bizone în zonă, în secolul V î.Hr. Astăzi, la capul Chirakman, care se află la 3 km sud de Kavarna, se gasesc rămășițele zidului de cetate, construit în sec. IV AD. În Antichitate și Evul Mediu orasul este un important centru economic și cultural. In secolul XIV, Karvuna (Kavarna) si orasul apropiat Kaliakra sunt orasele principale ale principatului Karvuna. Dupa secolul al XV-lea, orasul medieval Karvuna primeste numele Kavarna.