Din punct de vedere istoric, Ansamblul Curţii Coţofenilor şi Casa Coţofenilor datează de la mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind incluse pe lista monumentelor istorice în anul 2004. În prezent, acest conac prezintă o stare avansată de degradare. Clădirea nu are uşi, geamuri, scări, tencuiala fiind şi ea căzută. Arhitectura construcţiei aminteşte de cât de impunător era conacul în vremurile apuse. Se pot observa zidurile groase, din cărămidă. În anii 1930, Regina Maria a României a fost oaspete în aceste case. Moştenitorii boierilor Coţofeni luptă în instanţă pentru recâştigarea conacului, pe care vor să-l restaureze.
Înlocuind curtea de secol XVII a spătarului Mihai Coţofeanu ce se afla în partea din vale a satului, ansamblul situat pe faleza Jiului este un exemplu de arhitectură rezidenţială din Ţara Românească, remarcabil pentru arhitectura lui, pentru cei două sute de ani de locuire neîntreruptă şi pentru felul în care generaţii la rînd au socotit că trebuie să-l îmbogăţească, punându-şi amprenta pe felul în care acesta s-a păstrat în perioada de pînă la Al Doilea Război Mondial.
Cel mai important, semnificativ şi spectaculos obiect de arhitectură este casa: „Bojarenhaus Spatar Predescu in Coţofeni (Dolj), 1765“, ne spune Wilhelm Jänecke, în a sa Das rumänische Bauern und Bojarenhaus, Bukarest, 1918, unde o şi ilustrează cu două fotografii. Ridicat deasupra unor încăperi boltite destinate anexelor, nivelul locuibil este accesibil printr-un foişor cu scară exterioară; repartiţia încăperilor este specifică epocii de construcţie, la fel cum sînt şi bolţile care acoperă fiecare încăpere în parte.
La sfîrşitul secolului al XIX-lea, moşia se împarte între cele două fiice ale familiei, iar alături de casa veche se ridică o nouă casă, în stil neoromânesc. Casa trebuie să fi fost gata la 1906, an în care arhitecţii peisagişti E. Redont şi E. Pinard – autorii Parcului „Bibescu“ din Craiova – sînt angajaţi să proiecteze parcul curţii de la Coţofeni. Ceea ce şi fac, unificînd întregul ansamblu printr-o amenajare peisageră, incluzînd şi „fîntîna spătarului“, cea care capta cîteva izvoare la baza falezei şi care se mai vedea încă acum cîţiva ani. Imaginea şi starea construcţiilor erau excelente, aşa cum mărturisesc, de pildă, fotografiile făcute cu ocazia vizitei Reginei Maria din anii ’30. În 1949 sau 1951, curtea a trecut în proprietatea Institutului Agronomic din Craiova, apoi a unei unităţi militare, pentru a rămîne pînă astăzi în „custodia“ administraţiei locale. Un proiect de restaurare iniţiat de Ministerul Culturii în 1998 nu a fost dus pînă la capăt din lipsa fondurilor. Chiar şi aşa, în starea proastă în care se află, curtea i-a impresionat pe cei care au văzut-o recent.
Multă vreme, acesta a fost considerat modelul pentru celebrul Tanase Scatiu. Aici s-au tras cele mai importante scene din filmul omonim în anii ’70 de regizorul Dan Pita. În prezent, conacul este încă în litigiu între cei doi proprietari care ar vrea să-l restaureze. Ansamblul conține: Casa Coțofenilor, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Conac neoromânesc, Casa neoclasica, Parcul, Școala veche.
Conacul Cotofenilor din Deal a fost la vremea lui un complex de clădiri bine așezat. Din varful dealului ar fi supravegheat zona ca un cuib de vulturi până departe, spre Craiova.
