Ansamblul Rupestru este alcătuit din camere și galerii, fiind săpat într-un deal de cretă situat în apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, în urma unor lucrări de extindere a zonelor de exploatare a cretei.
Biserica B1 are intrarea săpată în abruptul peretelui, la o distanță considerabilă de nivelul de calcare al bazinului din fața ei. Singura posibilitate de a ajunge la ea sunt platformele de scânduri special amenajate în acest scop. Biserica este orientată cu altarul catre est, iar intrarea se face prin latura nordică a pronaosului. Nu există ferestre către exterior. Se mai păstrează: cruci malteze, simple, în altorelief, înscrise în cerc, cea mai mare parte concentrate în pronaos, de ambele părți ale intrării în naos, un desen format din două pătrate, unul inclus in celalalt, cu trei grafițe runice în interior. La data descoperirii, pe peretele de sud al pronaosului se mai păstrau diverse desene animaliere (cai și iepuri), inscripții chirilice și chirilice amestecate cu grafite runice, toate dispărute în urma exfolierii peretelui.
Biserica B2 este situată la nivelul superior al masivului. Are și ea o structură tricompartimentată: altar, naos și pronaos, cu altarul orientat către sud-sud-est. Are 4 metri în lungime și 2,20 metri în lățime. Se mai păstrează desene doar pe pereții altarului și naosului; pereții pronaosului nu s-au păstrat. Aceste desene reprezintă cai, cai și călăreți, toți schitați din linii drepte și fără volume, precum și țintare. Nu există inscripții. La data descoperirii, se mai păstrau pe blocurile de creta și pe resturile de stâlpi descoperite în pronaos câteva cruci și inscripții slave.
Biserica B3 are altarul săpat în formă semicirculară, cu boltă în formă de absidă; în pavimentul acestuia sunt săpate trei scobituri dreptunghiulare, iar în ax se păstreaza un postament, probabil Sfânta Masă. În nava bisericii se mai păstrează diverse feluri de cruci (simple, punctate și lobate; precum și o cruce malteză încadrată într-un pătrat), așa-zisa stilizare a unui cap de taur, un călăreț înarmat cu sulița sau arc și săgeată, cai și alte animale, motive geometrice diverse (printre care și feluri de svastici, pentagrame), o cizmă sau un picior, o pasăre acvatică stilizată și sculptată în altorelief, precum și numeroase inscripții în grafițe runice, cu lungime variabilă.
Cele trei biserici comunică prin intermediul unor galerii: biserica B4, situată la cea mai mică altitudine din întregul complex, comunică cu paraclisul 2 al bisericii B3 prin intermediul unei spărturi dreptunghiulare în tavan.
Se presupune că întrebuințarea inițială a complexului Basarabi-Murfatlar a fost strâns legată de existența acestui val de piatră, deoarece multe dintre fragmentele păstrate ale coronamentului de val sunt din cretă, a cărei origine se poate afla în cariera veche.
Datarea sitului s-a făcut pe baza indicației unei inscripții din naosul bisericii B4 leat 6500, ceea ce înseamnă anul 992.
