Fiind descoperit în 1959 întâmplător în urma unor lucrări de urbanism din Mangalia – România, cel mai vechi papirus din Europa a stat ascuns într-un mormânt situat în afara vechii cetăți grecești Callatis, într-o zonă de necropole cu câteva zeci de morminte.
Cel mai important mormânt din necropolă înconjurat de un simbolic inel de piatră conținea un sarcofag de bronz, două coroane de lauri din bronz aurit, obiecte din aur , monezi, ofrande ale unui defunct bărbat, posibil legiuitor, preot ori nobil. În mâna acestuia a fost descoperit cel mai vechi papirus din Europa a cărui vechime a fost stabilită după prezența monezilor (drahme din perioada lui Filip II) aparținând secolului IV î.e.n. existente în mormânt. În momentul descoperirii, în contact cu aerul și lumina, papirusul (posibil lung de 30 cm și lat de 5 cm) a început să se deterioreze rapid iar arheologii au fost nevoiți să astupe mormântul. După 30 de zile, mormântul a fost redeschis în conditii optime de către o echipă de specialiști sovietici, iar papyrusul a fost luat la Moscova spre conservare și restaurare. De atunci, cel mai vechi papyrus din Europa a dispărut timp de 50 de ani.
De la Moscova, cel mai vechi papyrus din Europa s-a întors la Mangalia-România, în trei cutii de mici dimensiuni în august 2011 datorită eforturilor istoricului Sorin Cosleniuc. Fragmentele din papyrus sunt doar conservate și nu restaurate motiv pentru care scrierea ori mesajul de pe el se descifrează foarte greu la nivel de semne; cu ajutorul fotografiilor în infraroșu sunt identificate câteva caractere din greaca veche, iar restul semnelor sunt necunoscute.
În întreaga Europă mai există un papyrus asemănător, într-un muzeu din Salonic, Grecia, dar este numai un fragment. Cel din România constă din 154 de bucăţi, ale căror dimensiuni variază între câţiva milimetri şi bucăţi de 3-4 centimetri. Având în vedere complexitatea textului, literele folosite, precum și fragilitatea papyrusului, descifrarea acestuia va implica în continuare ani de cercetări, urmând ca acesta să răspundă la o serie de întrebări cu privire la originea persoanei înmormântate și a istoriei cetății Callatis.
