Cetatea Kraneia este situata aproape de satul Kranevo. Este situata pe un deal, cu o suprafata plana, peste tot inconjurat de stanci. Cetatea are forma unui triunghi si este cel mai inaccesibilă din est, deoarece acolo dealul este extrem de abrupt si aproape vertical de pe terasă la mare.
Cetatea de antichitate tarzie si Evul mediu „Kraneia” este situată la 1,4 km la sud, in linie dreapta din centrul satului Kranevo. Este situată pe un deal aproape privat, cu o suprafata plana, care este inalt 252 m si are o relatie stransa in partea cea mai de sud cu restul dealului muntos . Dealul este pretutindeni inconjurat de stanci abrupte, in cea mai inalta parte traseul zidului fortificat mergand de-a lungul marginii ei. Cetatea este cea mai inaccesibila din est, unde dealul este foarte abrupt, aproape vertical de pe terasa la mare.
Cetatea are forma unui triunghi. Peretele de est este lung in jur de 860 m fara turnuri de fortificare din cauza inaccesibilitatii terenului. Peretele de sud-vest este de aproximativ 460 m, si a avut 17 turnuri fara cele de colt. Cel de la nord-vest este de aproximativ 630 m lungime si a avut 18 turnuri fara colt. Cetatea a avut 37-40 turnuri in total. Zidul a fost construit cu pietre pătrate de calcar la fata si umplut cu pietre cimentate cu mortar. El au avut o latime de 3 m. In prezent, din pereti se vad foarte putine ramasite deasupra suprafetei.
Pe teren nu s-au efectuat sapaturi arheologice, de aceea nu exista informatii detaliate cu privirele la forma turnurilor. Cetatea a avut doua porti. Una a fost la peretele sudic de unde pleca un drum spre Kastritsi. Cealallta era la peretele de nord-vest de unde cobora un drum care ducea la vale spre subconstructia cetatii. Partea de nord a cetatii a fost despartita de un zid de 128 de metri lungime. Asa s-a format o a doua cetate, mai mica, din nou cu forma triunghiulara, inconjurata în partea din nord-vest (188 m.) si cu partea de est (140 m) învecinată cu cetatea. La poalele de nord-est ale dealului, pe teritoriul taberei de pionieri internationala din 1976, au fost descoperite resturi ale peretelui cetatii care are o latime de 2,6 m. iar fata sa este construita din cuburi mari de piatra.
Separat, mai devreme in 1951, era gasit peretele vestic aparent al aceleiași cetăți, împreuna cu turnul rotund de sud-vest. S-a constatat ca turnul din sec. 5-6-lea a fost folosit ca atelier, in care se faceau matrice de ceramica pentru lampi. Prin urmare nu este utilizat in perioada bizantina timpurie. Aici au existat si cladiri medievale, dar nu există informatii daca in Evul Mediu a existat o cetate. Din cele de mai sus, se poate concluziona ca pe dealul la sud de satul Kranevo, romanii au construit un oras bine fortificat cu partea de sub garzi bine securizata pana la mare, fara un port. Din cauza lipsei de port convenabil se sugereaza ca acesta nu este un polis grec. Orasulul a pazit valea raului Batovska in partea cea mai estica, pe aici trecand granita provinciilor romane Scythia si Mizia a Doua. In perioada bizantina timpurie, fortul de langa marea a fost distrus, și niciodata restaurat mai tarziu. În timpul Primului stat bulgar, pe teritoriul satului Kranevo a fost ridicat un val de frontiera, pentru a păzi coasta de invazie. În sec. 13-14 cetatea a avut statut de oras cu zona de sub zid neprotejata.
