Muzeul din Călăraşi a luat fiinţă în anul 1951. Între 1968 – 1987 a funcţionat ca secţie de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Ialomiţa, iar din 1987 este muzeu judeţean de sine stătător.
Clădirea muzeului este monument de arhitectură de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Expoziţia permanentă prezintă publicului expoziţii tematice şi bogate colecţii de arheologie (ceramică, figurine antropomorfe şi zoomorfe, vetre, unelte, fragmente de edificii din neo-eneolitic din situl arheologic Sultana – Malu Roşu, plastică antropomorfă de epocă romană, colecţie de opaiţe romane, ceramică smălţuită şi podoabe bizantine de la Păcuiu lui Soare), numismatică antică şi medievală, exponate care ilustrează istoria locală. Muzeul mai deţine colecţii de etnografie şi de artă românească modernă şi contemporană. Din data de 9 iunie 2012 s-a deschis Secţiei „Tezaur şi arheologie” a Muzeului Dunării de Jos Călăraşi. Acest fapt a făcut posibilă expunerea în premieră a unor piese excepţionale ce fac parte din Tezaurul muzeului (monede, podoabe de aur şi argint etc.), patrimoniu care ilustrează evoluţia comunităţilor dunărene din preistorie până la sfârşitul antichităţii.
Încă de la înfiinţarea sa în anul 1951, muzeul călărăşean a manifestat un interes deosebit pentru tradiţiile şi obiceiurile acestor locuri, prin cercetări de teren care au dus la creşterea considerabilă a patrimoniului etnografic. Astăzi, Muzeul Dunării de Jos are în desfăşurare un important program internaţional pe o perioadă mai lungă, intitulat “Gospodăria ţărănească la Dunărea de Jos”, care se doreşte să constituie o revigorare a tradiţiilor populare româneşti şi a vieţii rurale în zona Dunării de Jos. Spaţiul de expoziţii temporare, din incinta secţiei de etnografie şi artă populară a Muzeului Dunării de Jos, constituie cadrul ideal pentru realizarea unei expoziţii permanente, unde sunt expuse cele mai importante piese de etnografie pentru viaţa rurală a acestor locuri în sec. XVIII – XX. În cei peste 50 ani de existenţă a colecţiei de etnografie şi-au desfăşurat activitatea la Muzeul Dunării de Jos o serie de specialişti în domeniul etnografiei: Niţă Anghelescu, Liviu Mihăilescu, Răzvan Ciucă, Elena Ciobănescu, Alexandru Vlădăreanu, Dorina Oarfă, Marian Burciu, Gabriel Bunghez.
În prezent activitatea de restaurare este susţinută de către doi experţi în restaurare ceramică. Activitatea de restaurare se desfăşoară atât în cadrul laboratorului cât şi prin intermediul laboratorului mobil de restaurare, pe şantierele arheologice de la Grădiştea Coslogeni, Sultana Malu Roşu, Măriuţa La Movilă, Căscioarele, Durostorum etc.
