Ales președinte al Societății „Teatrul orașului Turnu Severin”, Theodor Costescu, directorul prestigiosului Liceu “Traian” din localitate, a reușit doar în câteva zile să acopere întreaga subscripție de acțiuni, necesară pentru finanțarea construcției teatrului.
Lucrările au început în anul 1912.
Evenimentele din 1916 au găsit clădirea la „roșu”, dar acoperită. După înfăptuirea României Mari, Theodor Costescu și-a reluat preocupările ce-i fuseseră întrerupte de anii războiului. Continuarea lucrărilor era însă aproape imposibilă pentru că societatea nu mai dispunea de nici un fel de capital. În mai puțin de două luni, la chemarea insistentă a lui Costescu, se subscrie la împrumutul societății o sumă de câteva milioane de lei, bani dați atât de severinenii bogati, cât și de funcționari sau nevoiașii urbei. La suma astfel strânsă s-au adăugat un ajutor dat de Guvern și un împrumut de la Banca Națională.
Piatra de temelie a Palatului Cultural “Teodor Costescu” a fost pusă în anul 1912 , dar în loc de sala de conferințe și spectacole cum se proiectase la început a fost realizat mărețul edificiu Palatul Cultural, care și-a putut începe activitatea în anul 1924.
La 30 noiembrie 1924 s-a inaugurat această importantă clădire pentru Severin și pentru județul Mehedinți. Mărețul edificiu, opera arhitectului Grigore Cerchez, are un plan cu totul deosebit și a fost proiectată să cuprindă șapte săli mari: trei săli suprapuse cu destinația de bibiliotecă (Bibilioteca I. G. Bibicescu) , cinematograf și restaurant, formând aripa de nord; alte trei săli la fel așezate formează aripa de apus în care s-a aflat Muzeul “Dr. C.I. Istrati ”, salonul de festivități și Sala ajutătoare; iar a șaptea la mijloc între cele două aripi este marea Sala de teatru care a fost terminată mai târziu.
Bibilioteca “I. G. Bibicescu” s-a instalat în anul 1925, vasta bibiliotecă fiind dăruita în anul 1920 de marele fiu al județului Mehedinți Ion I.G. Bibicescu, fostul guvernator al Băncii Naționale. Colecția deține 40.000 de volume cuprinse în 19 cataloage, pe specialități.
Sala de cinematograf a fost înființată cu scopul asigurării unui izvor de venituri pentru societate, venituri care să poată acoperi cheltuielile de administrare și întreținere, ale acestui mareț edificiu. Inaugurarea sălii a avut loc cu filmul “Țigăncuța de la Iatac” . Sala are o capacitate de 450 de locuri.
Prima reprezentație a avut loc în data de 30 noiembrie 1924, când Trupa Teatrului Național din București, în frunte cu artiștii mehedințeni Victor Antonescu și Ion Sârbu au jucat “Năpasta” de I. L. Caragiale și “Legea Iertării”.
Restaurantul, inaugurat în iulie 1925, se află în aripa de sud al clădirii, la subsol.
Edificiul inaugurat în 1924 n-avea însă terminată sala mare de spectacole. Cum nu mai primea sprijin de nicăieri, Costescu a apelat la ultima soluție salvatoare: și-a scos la mezat propria avere pentru interesul național.
Theodor Costescu și-a vândut casa la un preț redus și a locuit în clădirea teatrului, umilit și uitat de către contemporani. Apoi a ajuns într-un sanatoriu bucureștean unde și-a și dat obștescul sfârșit, pe 25 martie 1939. Singura apreciere care l-a emoționat până în străfundul inimii a fost, fără îndoială, alegerea sa, în 1934, ca membru de onoare al Academiei Române.
