Situl arheologic La Biserica este situat pe raza comunei Măgura.
Este o așezare neo-eneolitică aparținând culturii Gumelnița (cca. 4700-3900 i.Hr.).
Pe acelasi amplasament au mai fost semnalate urme ale unor locuiri din epoca bronzului și epoca fierului (Latene).
Gumelnița este numele dat de arheologi une culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.e.n. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și Bugeacul. Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kocadermen-Karanovo VI), ajungând până la Marea Egee în nordul Greciei.
Așezările de tip tell din această perioadă sunt plasate în locuri bine protejate natural, de regulă în lunca râurilor, în apropierea teraselor sau pe pantele lor.
Evoluția culturii Gumelnița-Kocadermen-Karanovo VI se încheie progresiv odată cu sosirea la Dunăre a triburilor culturii Cernavodă I, considerate de către numeroși cercetători ca fiind primi indo-europeni. Dacă evoluția culturii Gumelnița se termină brusc în această zonă, ea continuă timp de cel puțin un secol în alte regiuni prin faza Gumelnița B.
Evoluţia culturii Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI se sfârşeşte progresiv odată cu sosirea la Dunăre a triburilor culturii Cernavoda I considerate de către numeroşi cercetători ca primi proto-europeni. Dacă evoluţia culturii Gumelniţa se termină brusc, în această zonă, ea continuă timp de cel puţin un secol în alte regiuni (Muntenia, Tracia, Balcani) cu faza Gumelniţa B.
Cât priveşte cronologia relativă a culturii Gumelniţa, diferitele piese precucuteniene de „import” datând din faza Precucuteni III (sau chiar de la finele fazei Precucuteni II) şi altele cucuteniene din faza A, dar şi un fragment ceramic aparţinând culturii Petreşti din Transilvania – piese descoperite în aşezări ale culturii Gumelniţa – ne îndreptăţesc să considerăm începutul acestei culturi contemporană cu cultura Precucuteni III (dar şi cu final de Precucuteni II) şi apoi cu faza Cucuteni A, iar la sfârşit cu începutul fazei Cucuteni A-B. Fragmentul de tip Petreşti, indică un paralelism Gumelniţa A2 cu o fază relativ târzie Petreşti.
Cronologia absolută, asupra căreia se mai discută încă, potrivit ultimelor date recalibrate, situează această cultură (aşa cum menţionam mai sus) în limitele ultimei jumătăţi a mileniului V a.Chr. şi poate şi la zorile mileniului IV a.Chr.
