Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Giurgiu a fost realizată, la inițiativa primarului municipiului Giurgiu, Lucian Iliescu, de un artist plastic constănțean, care a realizat și Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Năvodari, inaugurată la 15 august 2011, ca replică a statuii lui Mihai Viteazul din București.
Intenția primarului era să o amplaseze în interiorul sensului giratoriu din apropierea Spitalului Județean de Urgență Giurgiu.
Statuia, turnată în bronz în Turcia, ca și cea din Năvodari, a fost adusă la Giurgiu în data de 30 mai 2012 și a fost descărcată, provizoriu, lângă parcul orașului.
De la înălţimea celor şapte metri ai săi, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul domină piaţa care îi poartă numele. Soclul pe care este aşezat voievodul unificator de neam şi ţară, este înalt de 4,7 metri şi a fost amplasat pe o platformă prevăzută cu trei rampe de acces. Platforma este decorată cu basoreliefuri, în care sunt redate secvenţe din luptele purtate de către voievodul Mihai Viteazul cu otomanii, precum şi momentele care marchează Unirea Moldovei şi a Transilvaniei cu Ţara Românească. Sub stemă se află o inscripţie, având următorul text: „Mihai Viteazul, 1593-1601, Domnul Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”. Monumentul, inaugurat în anul 1967, este opera sculptorului Marius Butonoiu.
În urma alegerilor locale din 10 iunie 2012, în Giurgiu a fost ales alt primar.
Noul primar al municipiului Giurgiu, Nicolae Barbu, a lansat o consultare publică și a cerut părea arhitecților și specialiștilor de la Muzeul Județean, în urma căruia s-a luat decizia ca statuia ecvestră a domnitorului Mihai Viteazu să fie amplasată în zona centrală a parcului ce poartă numele voievodului, și nu în mijlocul străzii, unde accesul trecătorilor este practic imposibil.
La începerea lucrărilor s-a descoperit că pe sub locul stabilit trece o conductă importantă de apă potabilă, așa că arhitecții au modificat puțin forma spațiului, din circular în oval, statuia fiind vizibilă datorită soclului înalt, în trepte, conceput astfel încât să intre în contact cu oamenii și nu doar ca obiect inserat. Treptele acestuia vor putea fi folosite ca loc de odihnă pentru tineri, loc de lectură, de conversație, aprecia arhitectul Anne Marie Gacichevici, consilier în cadrul Primăriei municipiului.
În ziua de 30 august 2012, statuia fost ridicată pe soclul amplasat în parcul Mihai Viteazul.
Născut în 1557, Mihai Viteazul a devenit domn al Ţării Româneşti în toamna anului 1593, fiind simultan domnitor al Transilvaniei între 1599 şi 1600, precum şi domn al Moldovei în 1600.
Confruntându-se cu marile puteri ale vremii – otomanii, Habsburgii, polonii – Mihai Viteazul a înfăptuit ceea ce nici unul din înaintaşii săi nu izbutiseră, realizând – pentru scurt timp -independenţa dublată de unitatea naţională. Biruitor la Călugăreni, Târgovişte şi Giurgiu, iar apoi la Şelimbăr şi Guruslău, sfidând puterea armatelor otomane şi pe cele ale lui Andrei Báthory, principele Transilvaniei şi suzeranul Ţării Româneşti, precum şi oştile polone în Moldova, Mihai Viteazul devenea „Restitutor Daciae”. La 1 noiembrie 1599, Alba Iulia a devenit capitala tuturor românilor, domnitorul aducând sub stăpânirea lui „şi hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, Ţara Românească!”.
În dimineaţa zilei de 19 august, a fost asasinat mişeleşte din ordinul Împăratului Rudolf al II-lea, de către generalul Gheorghe Basta.
