În ianuarie 1951 a fost fondat Teatrul de Stat Constanţa purtând în timp numele de Teatrul de Drama şi Comedie, Teatrul Dramatic, fructificând o tradiţie susţinută de amatori sau semiprofesionişti, timp de trei sferturi de veac, nelipsind şi iniţiative conduse de mari oameni de teatru ca V.I. Popa- care a infiinţat aici în deceniul IV, teatrul “Muncă si Lumină”.
Majoritatea actorilor-întemeietori proveneau dintre actorii Teatrului Naţional Bucureşti şi amatori de talent din Constanţa.
Spectacolul inaugural a avut loc la 2 mai 1951, cu capodopera caragialeană “O scrisoare pierdută”, la sala “Elpis”, singura sală din oraș, pe care se perindaseră în turneu, după 1896 (data construirii), toate marile realizări ale teatrului, operetei și revistei românești.
De-a lungul anilor s-au montat nu mai puțin de 300 de premiere (la sala mare și studio) dintre care numeroase au fost premiere absolute cu piese ale unor mari dramaturgi, consacrați sau în devenire. Impresionant de numeroase sunt cele aparținând scriitorilor străini, clasici și contemporani, care au văzut lumina rampei, pentru prima dată în România la Constanța : Goldoni- « Vilegiatura », « Nora și soacra », Tennessee Williams-« Noaptea iguanei », Lion Feuchtwanger-« Diavolul la Boston », Giraudoux- « Nu va fi război în Troia », Aldo Nicolaj- « Fluturi, fluturi », Peter Karvas- «Voluptate, marți la miezul nopții », Andonis Doriadis-« Opera pentru viitorii dictatori ».
Ivit între vestigii fabuloase, pe locuri în care se jucase teatru şi cu 25 de secole în urmă, Teatrul constănţean a acordat un loc de cinste în repertoriul său teatrului antic (cu piese ale autorilor antici şi dramaturgie contemporană inspirată de teme din mitologia antică).
În 1957 s-au organizat serbările bimileniului naşterii poetului latin Ovidius, trăitor – după cum se cunoaşte la Tomis, între anii 8-17 d.H.(18 d.H), prin relegarea dispusă de împăratul Octavian August. Meritul iniţiativei a aparţinut constănţenilor, constant sensibili la tot ceea ce ţine de viaţa şi opera marelui exilat. Teatrul constănţean a prezentat premiera absolută „Ovidius”, tragedie scrisă în versuri de distinsul poet (şi dramaturg) constănţean Grigore Sălceanu, mult preţuit dascăl de limba şi literatura franceză, cu studii la Sorbona. Şi bineînţeles, cu recitaluri din opera ovidiană, mai ales din Tristia şi Pontica.
Premiera a fost prezentată la 22 septembrie 1957 în regia maestrului Val Mugur şi scenografia – de un mare rafinament si modernitate – lui Mircea Marosin. Rolul titular a fost interpretat, cu toate marile calităţi cunoscute, de Constantin Codrescu, invitat în spectacol. S-au distins cu frumoase realizări Jean Ionescu, Marcela Sassu, Zoe Caraman, Octavian Uleu, Vasile Prisăcaru ş.a..
Anul 1978 a fost un an crucial în istoria teatrului constănţean şi nu numai. Anul în care s-a organizat aici, primul festival naţional de teatru antic din istoria teatrului românesc. Prima ediţie a serilor s-a consumat între 25-31 august 1978 şi a însumat nouă spectacole dintre care numai unul s-a jucat pe scenă, restul fiind prezentate în cadrul natural sau în incinte arheologice, fără amenajări speciale.
În prezent Teatrul de Stat Constanța este o instituție publică de cultură, aflată sub autoritatea Consiliului Județean Constanța. Funcționează cu un colectiv artistic și tehnic administrativ de 56 angajați. Sala teatrului are o capacitate de 274 de locuri.
