Vila Şuţu a fost construită în secolul al XIX-lea, deasupra Portului Tomis, fiind una cele mai frumoase clădiri din Peninsula Ovidiu. Construcţia a fost realizată după planurile arhitectului Grigore Cerchez, comandată ca reşedinţă de vară de către Mihail Şuţu, unul dintre primii numismaţi ai Dobrogei. Legenda spune că vila a fost construită pe locul unei case mai vechi ridicată de tatăl lui Mihail Şuţu, boierul Costache Şuţu, în timpul perioadei turceşti. Mihail Şuţu preia această casă despre care se spune că ar fi avut un debarcader, fiind situată chiar la malul mării
Pe acest debarcader, erau aduse zeci de fecioare frumoase din Dobrogea, care urmau pe calea apei să ajungă în Turcia în haremul sultanului. Multe dintre ele îşi tăiau părul din deznădejde, altele s-au aruncat în apele Mării Negre, doar ca să nu ajungă în Turcia. Acel debarcader era un loc de mare tristeţe pentru locuitorii Constanţei, ale căror fiice erau obligate să devină cadâne în haremul sultanului.
Palatul Şuţu este o adevărată perlă de arhitectură. Faţada sa este asemănătoare celei arabe. La exterior impresionează o terasă-galerie care are acoperişul susţinut de colonade cu arcade decorative zugrăvite pe un zid. Sălile din interior sunt decorate în stilul palatelor arabe din Damasc şi Alger, având elemente specifice ale palatelor turceşti din Constantinopol. Plafoanele sunt policrome, iar interioarele din lemn scârţâiau când se urca sau cobora. Curtea vilei este foarte frumoasă, însă deosebită este scara în spirală, construită aproape de structura zidului, care permitea rapid coborârea direct pe plajă. După ce nu a mai fost locuită, Vila Şuţu a avut diverse funcţiuni socio-culturale. A fost, de exemplu, sediul Consulatului Ceh, dar şi al Curţii de Apel din Constanţa. În prezent, casa este închisă, dar nu este degradată.
În interior arabescurile elementelor maure se împletesc armonios cu elemente tradiționale românești, bogăția ornamentațiilor de sorginte orientală este extraordinară.
Mihail Şuţu a fost important pentru fiind primul numismat al Tomisului, remarcându-se ca iniţiator al mai multor campanii arheologice printre ruinele vechii cetăţi. Specialişti de marcă ai Europei precum Regling sau Netzhammer considerau că Şuţu este „cel mai complet colecţionar de monede antice pontice din întreaga lume”. Mare parte din colecţia sa a fost donată Academiei Române, iar restul a rămas în proprietatea familiei. După ce statul român a preluat în mod abuziv familiei Şuţu atât vila, precum şi întinsele pământuri din jur, clădirea a fost folosită întâi ca sediu al Consulatului Ceh, apoi ca sediu al Curţii de Apel Constanţa, pentru ca într-un final să fie închisă şi conservată.
