Lacul Frăsinet se află în raza comunelor Frăsinet și Valea Argovei, fiind situat pe cursul mijlociu al râului Mostiștea, râul care este afluent al Dunării și se varsă în Lacul Ezerul Moștiștea.
Acest lac antropic se întinde pe o suprafață de 1.460 ha și este folosit ca bazin piscicol. Principalele specii de pești cu care este populat lacul Frăsinet sunt: crap, știucă, biban, somn și caras.
În fiecare an lacul este repopulat cu 30 de tone de pește.
În apele lacului cresc toate speciile de apă dulce, iar peștele este ecologic, pentru că se hrănește natural.
Pe lângă pescuitul sportiv, lacul Frăsinet este folosit și pentru irigații.
Malurile sunt acoperite de stufăriș și în interiorul său se găsește o insulă superbă. Pe alocuri malurile coboară domol sau sunt plate permițând accesul ușor și camparea în apropierea apei.
Zona este căutată și de doritorii de a se plimba cu bicicleta și a face trasee.
Din punct de vedere istoric microregiunea aparține județului Călărași, pământ cu vechi tradiții în istoria multimilenară a poporului român. Dovezile materiale scoase la iveală de săpăturile arheologice precum și de mărturiile documentare, atestă pe de o parte vechimea existenței populației românești pe aceste meleaguri, preocupările ei precum și unitatea și continuitatea în spațiu și timp a populației autohtone. Cele mai recente cercetări arheologice demonstrează existența societății omenești în regiune încă din perioada neoliticului timpuriu (culturile Boian și Gumelnița) și continuitatea acesteia în epoca bronzului și a fierului.
Caracterizată de un relief predominant de câmpie și luncă, singurele neregularități reprezentându-le văile terasate, așa numite clovuri, precum și movilele, care ar putea fi mai degrabă rezultatul intervenției omului, localitățile de zonă se pot clasifica în: așezări situate în microdepresiuni (Sărulești, Gurbănești, Frăsinet), așezări în trepte, amplasate pe terasele unor râuri sau lacuri (Valea Argovei, Ileana, Lehliu Sat), așezări de șes, amplasate în câmpie deschisă (Lehliu sat, Lehliu Gară) și având în general specific agricol sau agro-pescărești cu excepția orașului Lehliu Gară care reprezintă un pol de dezvoltare locală și are un predominant caracter industrial – comercial.
Solurile regiunii caracterizate de cernoziomuri, explică caracterul predominant cerealier al regiunii.
Flora și fauna sunt caracteristice zonelor de stepă și silvostepă cu o abundență de specii.