Biserica “Sfântul Ioan Botezătorul”, cunoscută și cu numele ctitorilor ei – „Grecescu”, este situată în apropierea fostului spital ce a purtat, de asemenea, numele de “Spitalul Grecescu”.
Inițial ctitorul intenționase să construiască biserica în centrul orașului și să o numească “Episcopia Severinului”, fapt ce nu s-a materializat pentru motivul că autoritățile timpului au refuzat atribuirea terenului pe care urma să se construiască biserica, iar boierul Ioan Stoian Grecescu, negustor de vite, a început să construiască spitalul cu materialul destinat inițial bisericii, în anul 1866.
Dorința de a construi și o biserică a fost totuși împlinită dupa ce s-au obținut, cu mari eforturi, și doua platuri -1214 și 1215 – lângă incinta spitalului care se construia.
Lucrările s-au desfășurat după planurile arhitectului Enderle din București, au fost supravegheate de ing. Iulian Simion și Popovici și au continuat cu repeziciune, dar în anul 1873, decedând Ion Stoian și Ioana Grecescu, lucrările s-au desfășurat până la terminare datorită sprijinului nepoților testamentari ai ctitorului.
Biserica este în formă de cruce după planurile arhitectului Enderle după modelul mănăstirii Curtea de Argeș. La intrare se află un vestibul urmat de naos, pronaos și altar despărțite de arce. De asemenea, biserica are două turle deschise și două turle în spirală din beton.
Încă de la punerea pietrei de temelie, ctitorul Grecescu a primit declarația oferită din partea familiei Poenaru pentru suma de 1000 galbeni austrieci în vederea picturii care a fost realizată în stilul neorenascentist, în tehnica ulei, de către un pictor cunoscut în epocă – Gh. Tătărascu.
Pictura a fost spălată și restaurată în mai multe rânduri, astfel: în anul 1898 de pictorul profesor Al. Resmeriță, în anul 1908 de pictorul Theodor Zarma, în anul 1938 de pictorul D. Norocea, iar în anul 1965 de către pictorul Traian Trestioreanu, după care s-a făcut resfințirea bisericii de către I .P. S. Mitropolit Firmilian Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolitul Olteniei.
De asemenea, în anul 1917 trupele germane de ocupație au luat tabla de aramă, iar în anul 1944 acoperișul și învelitoarea au suferit stricăciuni de la bombardamentul aviației anglo-americane, de fiecare dată făcându-se reparațiile cuvenite.
Lucrări de reparații – consolidare s-au făcut după cutremurul din anul 1977 de către meșteri și ingineri de la Întreprinderile de construcții existente la acea data în oraș.
Biserica nu are sfinte moaște și până la începerea noii catedrale a orașului a avut, din anul 1885, un statut de catedrală, acordat formal de Consiliul orașului din acel an datorită faptului că prima catedrală – Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, numită ,,Maioreasa” – era în stare ruinată în anul 1885.
