Monumentul Biserica parohiei Frățești din municipiul Giurgiu își sărbătorește hramul de sărbătoarea Sfintei Mucenițe Ecaterina.
Sfântul lăcaș a fost ridicat după Războiul de Independență a României și a fost sfințit în anul 1980.
În fiecare an, de sărbătoarea hramului credincioșii prezenți au posibilitatea să se închine și la particele din moaștele Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina care au fost dăruite sfântului locaș din localitatea Frătești de către Întâistatatorul eparhiei Giurgiului în anul 2008. De la primirea sfintelor moaște satul a fost ferit de multe rele, iar in parohie au avut mult spor duhovnicesc.
Frătești este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cetatea, Frătești (reședința) și Remuș.
Comuna se află în sudul județului, la nord de municipiul Giurgiu. Este străbătută de șoseaua națională DN5, care leagă Giurgiu de București, precum și de șoseaua națională DN5B, care leagă Giurgiu de Ghimpați. Prin comună trec și liniile de cale ferată București-Giurgiu (pe care este deservită de stația Frătești) și Videle-Giurgiu (pe care este deservită de halta de mișcare Bălănoaia și de halta de călători Cetatea).
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frătești se ridică la 5.361 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.616 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,4%), cu o minoritate de romi (5,45%). Pentru 6,08% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,62%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,59%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată numai din satul de reședință, cu 2011 locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă, iar principalii proprietari erau moștenitorii doamnei Momulu.[7] La avea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Bălănoaia, cu satele Bălănoaia, Coșoveni, Nazâru, Oncești, Turbatu, Cantemir și Ruica, având în total 2130 de locuitori; existau și aici (la Bălănoaia, Turbatu, Oncești și Cantemir).
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Frătești în plasa Călugăreni a aceluiași județ, având 2540 de locuitori în satele Daia și Frătești; iar comuna Bălănoaia în plasa Dunărea, cu 2350 de locuitori în satele Bălanu, Bălănoaia, Oncești și Turbatu. În 1931, a apărut și comuna Remuș cu satul Remuș, drept comună suburbană a comunei urbane Giurgiu, iar comuna Bălănoaia a rămas cu satele Bălănoaia și Turbatu și devenind și ea comună suburbană a Giurgiului. În 1950, comunele Remuș, Frătești și Bălănoaia (denumită acum Turbatu) au fost incluse în orașul regional Giurgiu din regiunea București. Satul și comuna Turbatu au luat în 1964 numele de Cetatea.
În comună sunt 5 construcții clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” (1864) din satul Cetatea; ruinele bisericii din Siliște (dinainte de 1791); Casa Marin Popescu (1840), azi muzeu sătesc; casa Marin Slăvuică (1850); și biserica „Sfânta Ecaterina” (1880), ultimele patru toate din satul Frătești.
