În 1836, negustorii stabiliți pe moșia Băcăianca, întemeietorii orașului de astăzi, au pus bazele primei școli. Instituția a purtat pentru început numele învățătorului care a predat aici: preotul Tudorache. “Școala lui Tudorache” a fost prima școală din Alexandria, care a stat la baza gimnaziului și ulterior a liceului ce va primi, câțiva ani mai târziu, numele ctitorului Alexandriei, domnitorul Alexandru Ghica.
Şcoala gimnazială nr. 5 Alexandria, unul dintre puţinele monumente istorice pe care le are Alexandria a fost construită în 1985. 180 ani au trecut peste localul din centrul oraşului , dar el a rămas în picioare. În localul de pe strada Libertăţii în care astăzi învaţă elevii din clasele I-VIII a funcţionat iniţial Şcoala primară de băieţi nr 1. La câţiva ani de la darea în folosinţă, instituţia a devenit şcoală mixtă, reunind sub acelaşi acoperiş atât fetele, cât şi băieţii din oraş. Vreme de câţiva ani aici a funcţionat Şcoala de fete nr 1 şi Şcoala de băieţi nr. 1. Instituţia de învăţământ a purtat numele de Şcoala “Mihai Bravu”. Aici învăţau copiii oamenilor înstăriţi din oraş. Clădirea care are şi astăzi un farmec aparte a fost întotdeauna un local aspectuos. Structurată pe parter şi etaj, cu elemente arhitecuturale de proporţii bine determinate, şcoala are arcadamente la uşi şi ferestre. Pe vreme când funcţiona la şcoală mixtă, clădirea a avut două intrări funcţionale dinspre strada Carol, denumită astăzi strada Libertăţii. Pe uşa din stânga clădirii intrau băieţii, iar pe uşa din dreapta clădirii intrau fetele Astăzi, se mai păstrează pe această latură a clădirii doar intrarea profesorilor. În interiorul localul, şcoala a avut un zid despărţitor în dreptul arcadei de la jumătatea holului de la parter.
Zeci de generaţii de elevi au trecut pragul şcolii. Clădirea a rămas neschimbată până în 1997, când a fost grav afectată de cutremur. Autorităţile de la vremea respectivă au luat decizia să o demoleze, dar conducerea şcolii s-a opus. Directorul de atunci al unităţii, Florea Fişteică s-a opus decizii de demolare motivând că şcoala este un monument care îşi are locul lui între clădirile noi care începuseră să se construiască. Şcoala a fost consolidată şi şi-a desfăşurat în continuare activitatea , pragul ei fiind trecut de alte câteva sute de elevi. Cutremurul din mai 1990 a afectat din nou rezistenţa şcolii care a devenit nefuncţională timp de doi ani. În anii 1991-1993, şcoala a trecut printr-un amplu proces de consolidare în care s-au folosit traverse de cale ferată pentru a se da un plus de rezistenţă clădirii.
Pentru Alexandria, Şcoala gimnazială nr. 5, care a rezistat 180 ani şi a format sute de generaţii de elevi, rămâne un simbol şi una dintre puţinele clădiri-monument istoric care s-au păstrat.